Raportul privind sănătatea copiilor și adolescenților, publicat marți de Biroul Regional OMS pentru Europa prezintă date ample privind sănătatea fizică, relațiile sociale și starea de bine mentală a 227.441 de elevi cu vârste de 11, 13 și 15 ani din 45 de țări. Raportul arată că, în România, nivelurile activității fizice în rândul adolescenților sunt în scădere față de 2014, în timp ce comportamentele sedentare sunt în creștere accentuată.
„Datele din 2018, discutate pe larg în acest raport, aduc, deopotrivă, vești proaste și vești bune referitoare la sănătatea și starea de bine a adolescenților. De la percepția acestora privind suportul social până la implicarea în fenomenul de bullying și în comportamentele de risc, studiul conferă informații foarte valoroase pentru o percepție reală a vieții și sănătății adolescenților. Ne-am implicat cu multă responsabilitate în Studiul internațional HBSC care dă voce tinerei generații și aduce în prim-plan îngrijorările, preocupările și perspectivele lor referitoare la propria sănătate și stare de bine. Îl considerăm un instrument de lucru extrem de important care trebuie să existe în agendele publice ale experților în sănătate și ale politicienilor, în egală măsură”, a declarat Prof. Univ Dr. Adriana Băban, coordonator pe România al proiectului.
Situația copiilor și adolescenților în România
Raportul prezintă rezultatele cheie ale Studiului Comportamente legate de sănătate la școlari (Health Behaviour in School-aged Children – HBSC), care este realizat din 4 în 4 ani de către Organizația Mondială a Sănătății. În România, studiul a fost derulat de Departamentul de Psihologie, Laboratorul de Psihologia Sănătății, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, sub coordonarea prof. univ. dr. Adriana Băban, în colaborare cu biroul OMS în România. Studiul a fost realizat pe un eșantion național reprezentativ care a cuprins un total de 4.567 elevi de 11, 13 și 15 ani.
Comparativ cu rezultatele studiului din 2014, în prezentul raport se regăsesc următoarele informații privind situația copiilor și adolescenților din România:
· Mai puțini adolescenți de 15 ani, comparativ cu 2014, și-au început viața sexuală.
· Procentul adolescenților supraponderali și obezi scade ușor, pentru prima dată de la înregistrarea acestuia în 2006, însă doar la băieți. Pentru fete se constată o tendință ascendentă.
● Comportamentele de sănătate orală sunt în creștere comparativ cu anii precedenți însă procentele rămân, în continuare, relativ modeste: mai puțin de jumătate dintre băieți și puțin peste jumătate din fete se spală zilnic, de cel puțin 2 ori, pe dinți.
● Aproape jumătate dintre adolescente și peste o treime din adolescenți folosesc intens rețelele de socializare pentru a comunica cu prietenii, în creștere față de 2014.
● Implicarea în comportamente violente și bullying a scăzut considerabil, la cel mai mic nivel de când se colectează datele HBSC.
„Copilăria și adolescența sunt perioade importante din viața fiecăruia. Sănătatea și starea de bine la această vârstă pot fi un pașaport pentru buna dezvoltare a persoanelor în viitor. Să știm ce are nevoie tânăra generație în ceea ce privește comportamentul sănătos, ne ajută să construim politici de educație pentru sănătate și intervenții personalizate în domeniile nutriției, abuzului de substanțe, sănătății mintale și nu numai. De aceea, studiul HBSC, care urmărește experiențele tinerilor de mai mult de 35 de ani din numeroase țări, este un instrument extraordinar pentru a pune lucrurile în perspectivă pentru factorii de decizie care se ocupă de modelarea viitorului pentru generațiile următoare”, a declarat Dr. Miljana Grbic, reprezentanta OMS în România.
Situația la nivel internațional
Studiul privind sănătatea și starea de bine a adolescenților relevă o serie de rezultate, cum ar fi:
● Mai puțin de 1 din 5 adolescenți respectă recomandările OMS cu privire la activitatea fizică; numărul de adolescenți care fac mișcare a scăzut cu aproximativ o treime din 2014, în special în rândul băieților.
● Majoritatea adolescenților nu urmează recomandările actuale privind nutriția, subminându-și șansele la o dezvoltare sănătoasă. Aproximativ 2 din 3 adolescenți nu consumă suficiente alimente bogat nutritive, în timp ce 1 din 4 mănâncă dulciuri și 1 din 6 consumă băuturi îndulcite, în fiecare zi.
● Nivelurile de obezitate și supraponderalitate au crescut din 2014, afectând acum 1 din 5 tineri, cu niveluri mai mari în rândul băieților și al copiilor; 1 din 4 adolescenți se percep pe sine ca fiind prea grași, în special fetele.
● Consumul de alcool și fumatul au continuat să scadă, dar numărul actual de consumatori de alcool și tutun rămâne crescut în rândul adolescenților de 15 ani, cea mai des consumată substanță fiind alcoolul. 1 din 5 adolescenții de 15 ani (20%) a băut de două sau de mai multe ori pe parcursul vieții, și aproape 1 din 7 (15%) a băut alcool în ultimele 30 de zile.
● Comportament sexual la risc: 1 din 4 adolescenți care fac sex nu folosesc metode de protecție. La vârsta de 15 ani, 1 din 4 băieți (24%) și 1 din 7 fete (14%) declară că au avut contact sexual.
La momentul publicării celui mai recent studiu HBSC, care prezintă rezultatele din 2017/2018, întreaga lume se confruntă cu pandemia de COVID-19. Următorul studiu, care va conține rezultatele din 2021/2022, va reflecta impactul pandemiei în viețile tinerilor.
Raportul integral pentru România poate fi accesat aici: https://drive.google.com/HBSC_Romania_2018
Rezultatele studiului internațional sunt disponibile aici: www.euro.who.int/en/hbsc-spotlight-vol1
Studiul HBSC a urmărit experiențele tinerilor timp de peste 35 de ani și reprezintă un instrument esențial în identificarea progresului realizat în privința unui număr mare de indicatori de sănătate și sociali, precum și pentru sublinierea domeniilor care necesită acțiuni concertate la nivel de politici și intervenții practice.
Datele studiului HBSC sunt utilizate la nivel național, regional și internațional pentru a obține perspective noi cu privire la sănătatea și starea de bine a adolescenților, pentru a înțelege determinanții sociali ai sănătății și pentru a fundamenta politicile și practicile în sensul îmbunătățirii vieții tinerilor, în Regiunea Europeană și în Canada.
Centrul Internațional de Coordonare al HBSC se află în cadrul Universității din Glasgow, Marea Britanie. Mai multe detalii despre studiu și despre țările participante sunt disponibile aici www.hbsc.org.
România a devenit membră a rețelei HBSC/WHO în anul 2004, în urma unei evaluări sistematice și atente pe o perioadă de doi ani a capacității instituționale și expertizei profesionale a colectivului de cercetare din cadrul Laboratorului de Psihologia Sănătății, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, coordonat de prof. univ. dr. Adriana Băban. Până în prezent, în România au fost colectate date pentru studiul HBSC/WHO în patru momente diferite: 2006, 2010 și 2014, respectiv 2018. Acest fapt permite în prezent atât analiza situației recente privind comportamentele de sănătate ale adolescenților, cât și analiza tendințelor evolutive ale acestor aspecte în intervalul 2006-2018.
