Ministrul Sanatatii vrea ca “Educatia prin sanatate” sa devina materie obligatorie in scoli si gradinite

Ministrul Sanatatii vrea ca "Educatia prin sanatate" sa devina materie obligatorie in scoli si gradiniteCopiii ar putea primi la şcoală sau la gradinita lecţii privind igiena de zi cu zi, alimentaţie sanatoasa, obiceiuri de evitat – fumat, alcool, consum de medicamente şi alte substanţe, in cadrul unor ore speciale tinute de medicii scolari sau asistentele cabinetelor din institutiile de invatamant.

Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu a declarat, miercuri, că vrea ca in scoli si gradinite sa se predea ore obligatorii din materia “Educatie prin sanatate”. “Aceste ore ar trebui să fie obligatorii şi cred că avem o resursă fantastică la care trebuie să apelăm – medicii şcolari. Investim în viitor, investim în viitorul copiilor noştri, în viitorul României. De aceea cred că trebuie să insistăm pe aceste lucruri”, a mai spus ministrul.

El a mai spus că medicii şi asistentele şcolare ar putea deveni “educatori excelenţi cu ajutorul unor cursuri de pregătire pedagogică de scurtă durată”.

Patriciu Achimas Cadariu, ministrul Sănătății a participat miercuri la seminarul „Promovarea sănătății și educației pentru sănătate – dialog asupra politicilor”, organizat de către Administrația Prezidențială.

În cadrul evenimentului, ministrul Sanatatii a lansat “Planul multianual integrat de promovare a sănătății și educației pentru sănătate” în prezența președintelui României, Klaus Johannis și directorul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, Zsuzsanna JAKAB.

„Evenimentul de astăzi este cel mai potrivit moment pentru a lansa Planul multianual integrat de promovare a sănătății și educației pentru sănătate, document care are ca scop creșterea constantă, în următorii 5 ani, a proporției populației cu comportament favorabil sănătății, în special în rândul copiilor. Dedic această prezentare copiilor României”, a declarat ministrul Sănătății.

Ministrul Sănătății a arătat, în continuare, că Planul multianual a fost elaborat după o amplă analiză a unor aspecte ale stării de sănătate a populației pe baza studiilor efectuate la nivel național și a hărții celor 28 de țări publicată la Berlin în anul 2015 care arată poziția consecventă a țării noastre pe ultimele 3 locuri la principalii indicatori de sănătate.

Planul multianual integrat de promovare a sănătății și educație pentru sănătate este elaborat pentru punerea în aplicare a direcțiilor statetegice prevăzute în Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 și răspunde nevoii de sprijinire a populației în vederea adoptării unor comportamente favorabile sănătății.

Principiile care au stat la baza dezvoltării acestui Plan sunt echitatea și accesul universal la servicii de sănătate preventive și centrarea serviciilor pe nevoile specifice ale beneficiarilor și respect față de aceștia.

Categoriile de populație vizate sunt: copiii (preșcolari și școlari), persoanele din comunitățile rurale, persoanele din grupuri vulnerabile (indiferent de rezidență) și femeile însărcinate. Planul va fi implementat la nivelul comunităților prin programe de promovare a sănătății și educație pentru sănătate  multianuale integrate. Ele îşi propun modificarea unor comportamente ce constituie factori de risc pentru principalele boli înregistrate în România.

Comportamentele care vor fi abordate sunt: comportamentele alimentare cu risc pentru sănătate, activitatea fizică neadecvată și sedentarismul, consumul dăunător de alcool,  consumul de droguri ilegale și consumul neadecvat de medicamente, fumatul, comportamentele necorespunzătoare de igienă personală, comportamentele violente și cele  cu risc pentru răniri accidentale, comportamente sexuale cu risc și utilizarea necorespunzătoare a serviciilor medicale (preventive și curative). În funcţie de necesităţi, vor fi incluse și intervenții destinate limitării unor probleme de sănătate publică emergente (ex. epidemii etc).

Pentru a putea fi corect evaluată modificarea de comportament și consecințele asupra stării de sănătate a populației, monitorizarea se va realiza pe un interval de 5 ani.

Planul va fi desfășurat pe trei obiective generale:

1.    Creșterea capacității instituțiilor publice și a comunităților locale de a dezvolta și implementa programe intersectoriale, centrate pe nevoile specifice ale beneficiarilor.

2.    Creșterea competențelor personalului din sistemul de sănătate și sistemul de educație în domeniul promovării sănătății și educației pentru sănătate.

3.    Creșterea nivelului de informare al populației privind beneficiile adoptării unui stil de viață sănătos, rețelele de suport disponibile schimbărilor de comportamente și accesul la servicii medicale.

În cadrul Planului multianual vor fi dezvolatate cu prioritate programe naționale de prevenție și educație pentru sănătate, măsură susținută și de Președinția României.

Îndeplinirea obiectivelor stabilite va fi asigurată de activități suport vizând:

–        Evaluarea situației actuale privind educația pentru sănătate

–        Crearea și adaptarea cadrului legislativ și conștientizarea factorilor de decizie

–        Creșterea capacităților specifice instituțiilor vizate și constituirea structurilor de coordonare

–        Asigurarea resurselor umane cu competențe specifice

–        Crearea și optimizarea sistemelor de supraveghere a comportamentelor cu risc pentru sănătate

–        Elaborarea unui Plan de acțiune pentru derularea programului național de educație pentru sănătate

–        Elaborarea unor reglementări necesare implementării programului de educație în sănăstate

–        Identificarea partenerilor care pot furniza programe pe teme specifice

–        Dezvolatrea și implementarea unui sistem de monitorizare și evaluare.

“Planul multianual integrat de promovare a sănătății și educației în sănătate este dovada angajamentului decidenților din domeniul sănătății de a asigura schimbarea paradigmei din sănătate în favoarea implementării cu prioritate a măsurilor de prevenire sau reducere a îmbolnăvirilor la nivel individual și comunitar, prin influențarea cunoștințelor, opiniilor, atitudinilor și comportamentului decidenților politici, personalului medical și comunității în ansamblu ei”, a spus în încheiere ministrul Sănătății.