Chiar dacă 86% dintre români sunt de acord că micul dejun este cea importantă masă a zilei, doar 56% mănâncă în fiecare dimineaţă, iar o treime dintre aceştia admit că servesc micul dejun de maximum trei ori pe săptămână sau niciodată. 85% dintre românii care mănâncă micul dejun aleg să îl servească acasă, iar restul de 15% aleg să mănânce prima masă a zilei la birou sau în drum spre birou. Doar 50% dintre cei care mânăncă micul dejun mărturisesc că extrem de rar alocă între 5 şi 15 minute pentru a sta la masă dimineaţa, timpul alocat în mod frecvent fiind mult mai redus, releva un studiu realizat de Herbalife intitulat “Micul dejun – Atitudini și comportamente” ce își propune să identifice atitudinile și obiceiurile reale ale românilor cu privire la un stil de viață echilibrat începând de la micul dejun.
„Se vorbește foarte mult despre viața sănătoasă tocmai pentru că foarte puțini o pun în practică. Dacă ea ar deveni rutină, probabil că s-ar vorbi mai puțin despre ea. Acest lucru este valabil şi în cazul micului dejun. Este important şi sănătos să mâncăm dimineaţa, iar acest obicei înseamnă normalitate şi nu ar trebui să presupună un efort din partea nimănui. Corpul se trezeşte sărăcit de energie după 10 – 12 ore şi are nevoie de combustibil, pentru că în prima parte a zilei lucrăm şi parcurgem o etapă extrem de activă pentru care avem nevoie de resurse,” spune conf. univ. dr. Corina Zugravu, medic primar Igiena Alimentației şi Nutriție.
Principalele motive pentru care românii nu mănâncă micul dejun sunt lipsa senzaţiei de foame, lipsa timpului şi teama de a nu se îngrăşa. Cei care nu mânăncă dimineaţa au mărturisit câteva dintre efectele negative experimentate: senzaţia accentuată de foame resimţită până la ora prânzului, prânz copios, lipsa de energie şi concentrare în prima parte a zilei.
Cu toate acestea, femeile sunt primele care sar peste micul dejun, iar printre principalele motive invocate se numără obișnuința de a nu mânca dimineața, chiar dacă senzația de foame există, și dorința de a nu întârzia la locul de muncă. Astfel, femeile din România au înlocuit micul dejun cu o ceașca de ceai sau de cafea.
Numărul celor care aleg să mănânce dimineaţa ar putea creşte, 53% dintre români dorindu-şi să aibă acces la reţete extrem de rapide pentru prepararea micului dejun. 48% îşi doresc opţiuni cât mai variate de alimente pentru mic dejun şi mâncăruri cu gusturi cât mai savuroase, 21% îşi doresc produse gata preparate de consumat, în timp ce 22% se gândesc şi la costuri, acestea trebuind să fie cât mai convenabile.
Ce consumă românii la micul dejun?
Primele opţiuni ale românilor pentru micul dejun sunt: ouă (75%), brânză (67%), pâine şi cafea (65%), iaurt (58%), unt (55%), cârnaţi, şuncă şi proteine de origine animală (51%).
Micul dejun ideal recomandat de către specialişti ar trebui să conţină fructe sau sucuri de fructe, fibre şi proteine.
„Nu este important doar să servești micul dejun, ci contează foarte mult ce și cât mănânci. De exemplu, dacă alegi pentru prima masă a zilei carbohidrați simpli, cum ar fi produsele de patiserie, aceștia nu vor furniza cantitatea de proteine necesară pentru fiecare masă. Acest obicei te va face să simți și mai mult foamea pe timpul zilei. Un mic dejun bogat în proteine va reduce poftele pe parcursul zilei, iar acest lucru ajută mult la controlarea apetitului. Hidratarea nu trebuie nici ea neglijată, corpul având nevoie şi de lichide,” spune Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu.
Persoanele cu vârste cuprinse între 46-65 de ani iau micul dejun mai des, în medie de 3-4 ori pe săptămână, observându-se că cei care au un nivel de educaţie superior tind să ia micul dejun mai des comparativ cu cei cu o educaţie medie.
