Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, prezent la o dezbatere a organizației Salvați Copiii, a vorbit despre siguranța pe Internet a copiilor și despre riscurile educației online. Oficialul a precizat că, în acest moment, sunt 163 de școli care au cursuri online, nu față în față, arătând că învăţământul va avea o componentă digitală mai pronunţată, însă este necesară precauţie, în condiţiile în care experienţa a arătat că predarea online, fără pregătirea necesară, are vulnerabilităţi.
„Dacă anul trecut, la întâlnirea miniștrilor Educației din Europa, lucrurile erau privite cu mai mult optimism din perspectiva digitalizării educației, experiența ne-a arătat că predarea online, fără a avea pregătirea necesară, are vulnerabilități. Educația va avea o componentă digitală mai pronunțată, însă ea trebuie făcută cu precauție. Siguranța pe internet este un element esențial. Anul acesta, la întâlnirea miniștrilor Educației, abordarea s-a nuanțat, s-au relavat neajunsurile educației online, în contextul crizei sanitare. (…) Sunt afectați și părinții, și profesorii, întreaga societate e afectată de elementele din studiul Salvați Copiii. Pentru persoanele care au deja probleme de sănătate mintală, toată această perioadă de forțare a lucrului pe Internet, 4 ore pe zi, pentru 80% dintre copiii, e mult. Ministerul Educației și alte autorități au distribuit mai mult de 100.000 de tablete, cu internet inclus. Acele tablete nu sunt folosite doar în procesul educațional”, a spus ministrul.
Sorin Cîmpeanu a precizat că și acum, după toate eforturile de păstrare a școlilor deschise, un număr de 163 de școli funcționează integral online, plus 4800 de grupe sau clase care aveau activitatea suspendată din motive epidemiologice. ”În aceste școli învață 200.000 de copii care, în momentul în care vorbim, se bazează exclusiv pe internet. 200.000 e un număr foarte important. (…) Este un termen nou, oboseala online – se referă la sentimentul de epuizare după cursuri online lungi, după videoconferințe. Mai e un aspect grav: confuzia rolurilor, părinții se comportă ca profesorii, sunt mai implicați în teme. (…) Există o inițiativă a Ministerului Educației, o aplicație prin care copiiii să-și poată auto-evalua nivelul de stres și de anxietate”, a precizat ministrul Educației, domnul Sorin Cîmpeanu.
Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet și 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală. Potrivit studiului realizat de Organizația Salvați Copiii „Folosirea internetului de copii și adolescenți” în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniți sau deranjați pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conținut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situația este mai intâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) și în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieților). Violența fizică și verbală alături de nuditate sunt principalele conținuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.
Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eșantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenții sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) și la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul – 99%, urmat de laptop – 62%, TV Smart – 42% și tabletă -24%.
