Peste 171 de milioane de elevi din întreaga lume, reprezentând aproximativ 1 din 10 copii și tineri de la nivel preșcolar până la învățământul secundar superior, au avut educația perturbată de fenomene climatice extreme în 2025, potrivit unei noi analize publicate astăzi de UNICEF.
Raportul Learning Interrupted: Global Snapshot of Climate-Related School Disruptions in 2025 („Învățare întreruptă: Imaginea globală a perturbărilor școlare legate de climă în 2025”) analizează date din 106 țări și teritorii și arată că fenomene precum furtunile, inundațiile, valurile de caniculă, seceta și incendiile de vegetație au dus la suspendarea cursurilor, deteriorarea școlilor, trecerea la învățământul la distanță, reducerea timpului de instruire, scăderea frecvenței școlare și creșterea riscului de abandon școlar pentru milioane de elevi din întreaga lume.
„Pentru milioane de copii, fenomenele climatice extreme înseamnă mai mult decât întreruperea lecțiilor. Ele distrug școli, lasă familiile fără locuințe și îi împing pe cei mai vulnerabili copii, în special pe fete, să părăsească definitiv sala de clasă”, a declarat Catherine Russell, director executiv UNICEF.
Potrivit analizei, furtunile au fost cea mai frecventă cauză a perturbării activităților școlare anul trecut, afectând 109 milioane de elevi la nivel global. Inundațiile au afectat cel puțin 70 de milioane de elevi, în timp ce valurile de căldură au perturbat educația pentru aproximativ 50 de milioane de copii.
„Școala mea este chiar lângă un pârâu și, atunci când au loc inundații, apa crește și pătrunde în școală”, a afirmat Taudibura Garo, în vârstă de 16 ani, din Papua Noua Guinee, unde condițiile asociate fenomenului El Niño sunt așteptate să crească riscul de vreme extremă în lunile următoare. „De obicei, apa ajunge până la genunchi și inundă latrinele, iar atunci nu e sănătos pentru noi să rămânem la școală și pierdem lecțiile pe care ar trebui să le învățăm.”
Deși elevii din toate categoriile de venituri au suferit impactul acestor întreruperi, trei sferturi dintre elevii afectați trăiesc în țări cu venituri mici și medii inferioare, unde sistemele educaționale nu dispun adesea de resursele necesare pentru a proteja procesul educațional în timpul situațiilor de urgență legate de climă.
În Pakistan, de exemplu, una dintre țările cele mai afectate din analiză, inundațiile severe provocate de musonul din august au întârziat revenirea la școală pentru peste 28 de milioane de elevi, reprezentând una dintre cele mai mari perturbări cauzate de climă ale educației înregistrate în 2025. În Egipt, o puternică furtună Khamsin (vânt și praf) a determinat suspendarea cursurilor la nivel național pentru o zi în luna aprilie, afectând de asemenea peste 28 de milioane de elevi.
Conform datelor, 40 de țări au avut mai multe valuri de perturbări școlare legate de climă pe parcursul anului. Madagascar, de exemplu, s-a confruntat cu episoade de secetă, cicloane tropicale și inundații care au afectat 280.000 de elevi. În Spania, peste 500.000 de elevi din Comunitatea Valenciană au fost afectați de furtuni în luna martie, urmate de ciclonul post-tropical Gabrielle în septembrie. Pentru mii de elevi din restul țării, valurile de căldură extreme au perturbat cursurile în mai și iunie, iar furtuna Alice a afectat școala în octombrie.
Raportul menționează un număr de 554.705 de elevi în România afectați de perturbări ale activității școlare, cauzate de fenomenele climatice, în 2025, furtunile reprezentând riscul climatic major care a provocat cea mai recentă perturbare.
Pierderile de învățare și creșterea ratei abandonului școlar pot reduce productivitatea forței de muncă, pot încetini creșterea economică și pot îngreuna eforturile țărilor de reducere a sărăciei. Raportul constată că lipsa de acțiune ar putea duce la pierderi de cel puțin 200 de miliarde de dolari din veniturile de pe parcursul vieții ale elevilor care au suferit perturbări educaționale cauzate de climă în 2025.
Fetele sunt la risc mai mare de abandon școlar atunci când fenomenele climatice extreme perturbă sau închid școlile. Deteriorarea școlilor și a facilităților sanitare, strămutarea și pierderea veniturilor familiale pot însemna pentru fete responsabilități suplimentare legate de îngrijirea membrilor familiei și aducerea apei. Aceste presiuni pot crește și riscul căsătoriilor timpurii, ceea ce face și mai dificilă revenirea fetelor la școală după redeschiderea instituțiilor de învățământ.
În același timp, raportul evidențiază soluții practice care contribuie deja la protejarea educației împotriva riscurilor climatice, inclusiv integrarea rezilienței climatice în planurile educaționale naționale, consolidarea infrastructurii școlare, asigurarea continuității învățării în timpul și după perturbări și includerea educației privind schimbările climatice în curriculum, astfel încât copiii și tinerii să dobândească competențele necesare adaptării la o lume în schimbare.
Pornind de la aceste abordări validate, UNICEF solicită guvernelor și partenerilor să intensifice eforturile pentru a proteja educația de cele mai grave efecte ale riscurilor climatice prin: consolidarea rezilienței climatice a sistemelor educaționale pentru a asigura continuitatea învățării în timpul situațiilor de urgență; creșterea finanțării interne și internaționale pentru reziliența sistemelor de educație; investiții în infrastructură educațională rezilientă la schimbările climatice în vederea protejării elevilor și a cadrelor didactice; oferirea copiilor și tinerilor a cunoștințelor și competențelor necesare pentru a-și dezvolta reziliența și pentru a contribui la acțiunile climatice; consolidarea sistemelor de date privind clima și educația pentru a anticipa mai bine perturbările, a răspunde eficient și a accelera procesul de recuperare.
„Fenomenele climatice extreme amenință viețile și viitorul copiilor”, a declarat Russell. „Pentru a proteja educația copiilor de astăzi și a generațiilor viitoare, trebuie să investim în școli și sisteme educaționale construite pentru a rezista șocurilor climatice.”
Țările afectate de fenomene climatice în 2025 au fost identificate prin consultarea bazei de date privind evenimentele de urgență (EMDAT) și a arhivei ReliefWeb privind dezastrele. În cadrul acestor evenimente, perturbările procesului educațional au fost confirmate pe baza rapoartelor de situație și a comunicatelor de presă publicate de UNICEF, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență al Comisiei Europene (ECHO Flash), Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (UN OCHA), ReliefWeb, precum și din alte surse media. Printre principalele surse de date s-au numărat birourile și comitetele naționale UNICEF, rapoartele umanitare de situație ale UNICEF, actualizările rapide (flash updates) ale UN OCHA, organizația Salvați copiii, Clusterul pentru Educație (Education Cluster), ministere ale educației și Institutul de Statistică al UNESCO (UIS).
