După premiera mondială la Festival dei Popoli, premiat la prima ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar Moldox, Ultimele scrisori ale bunicii, lungmetrajul documentar de debut al regizoarei moldovene Olga Lucovnicova, intră în cinematografele din România din 6 noiembrie. Filmul explorează felul în care trecutul sovietic continuă să trăiască în prezent — între nostalgia pentru o lume mai puțin dominată de consumerism și suferința încă vie, provocată de brutalitatea regimului față de oamenii obișnuiți.
Olga Lucovnicova pornește împreună cu tatăl său pe urmele unui secret de familie adânc ascuns. Călătoria cu trenul îi poartă spre Asha, orașul natal al acestuia, din Munții Ural. Harta lor sunt scrisorile bunicii Olgăi, păstrate cu grijă de fiul ei. În timp ce încearcă să se reconecteze cu trecutul, cu familia pe care nu o cunoscuse niciodată, descoperind secrete tulburătoare, Rusia declanșează un nou război.
Olga Lucovnicova a scris și regizat Ultimele scrisori ale bunicii concentrându-și atenția asupra propriei familii și a rudelor sale. Ea construiește un portret captivant și sensibil al realităților private ascunse în spatele marilor narațiuni istorice care reprezintă, într-o formă concentrată, o durere comună, colectivă.
Pentru a te înțelege mai bine pe tine însuți și lumea din jurul tău, trebuie să te cufunzi în trecut și să descoperi povestea rădăcinilor tale: cine au fost strămoșii tăi și ce vieți au dus. În “Ultimele scrisori ale bunicii”, explorez modul în care memoria — atât cea individuală, cât și cea colectivă — se formează și este transmisă mai departe. Arăt cum familiile sunt destrămate și rămân fracturate, cum trauma se transmite de la o generație la alta și cum aceste răni continuă să modeleze felul în care interpretăm istoria și prezentul, ne spune Olga Lucovnicova.
Regizoarea mărturisește că a început să observe paralele tulburătoare între tragediile personale ale familiei sale și istoria statului sovietic, în care individul a fost atât de des sacrificat în numele idealurilor națiunii. Acest film reprezintă dialogul urgent între trecut și prezent, între vechea lume sovietică, aflată în declin, și prezentul care încă îi poartă cicatricile și face ca istoria să se repete.
După proiecția în cadrul Festivalului Internațional de Film Pasaje de la Bistrița, filmul se va vedea la Astra Film Festival (17-25 octombrie) în competiția Europa de Est. Ultimele scrisori ale bunicii este distribuit în România de microMultilateral cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Producători: Frederick Nicolai, Annabel Verbeke, co-producători Ada Solomon, Denis Vaslin, Fleur Knopperts, Virgiliu Margineanu. Sound designul filmului este semnat de Marius Leftărache.
Ultimele scrisori ale bunicii este o producție While We’re Here (Belgia) în coproducție cu Micro Film (România), Volya Films (Olanda) și OWH Studio (Republica Moldova), VRT-CANVAS și Al Jazeera Balkans, cu participarea Avanpost, cu sprijinul Eurimages, Fondul Audiovizual din Flandra (VAF), Centrul Național al Cinematografiei România, Netherlands Film Fund, Centrul Național al Cinematografiei Republica Moldova, The Netherlands Film Production Incentive, The Belgian Federal Government Tax Shelter Empowered by Flanders Tax Shelter.
Trailer oficial: https://youtu.be/KMeMMlc7mJg
Parteneri media: Radio Guerrilla, urban.ro, Cinemaraton, Liternet, Movinenator, Daily Magazine, Playtech, Cinefan, Film, CineGhid, Munteanu recomandă, happ.ro, Movienews, Cinefilia.
Olga Lucovnicova (Moldova, 1991) este regizoare de film documentar și cercetătoare în domeniul artelor audiovizuale, distinsă cu numeroase premii. Locuiește și lucrează la Bruxelles, în Belgia. Printre cele mai importante recunoașteri ale sale se numără Ursul de Aur la cea de-a 71-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin pentru scurtmetrajul Nanu Tudor (My Uncle Tudor), precum și premiul Academiei Europene de Film, alături de numeroase alte distincții.
În calitate de cineastă, Olga este interesată în mod special de povești care pot genera schimbări sociale și pot crea un spațiu pentru dialog și dezbatere. Stilul său cinematografic îmbină cinemaul observațional cu elemente poetice, având în centrul său emoțiile și trăirile umane. Prin filmele sale, Olga își propune să stimuleze gândirea critică și reflecția spectatorilor asupra lumii în care trăim.
Olga a absolvit programul comun de masterat Erasmus Mundus DocNomads, specializat în regia de film documentar, iar în prezent desfășoară un proiect de cercetare doctorală finanțat de Fundația pentru Cercetare din Flandra, Belgia. Cercetarea sa se concentrează asupra impactului intergenerațional al cinematografiei sovietice asupra memoriei și traumelor societății postsovietice. În cadrul acesteia, explorează, de asemenea, forța narațiunii la persoana întâi în abordarea și contribuția la procesul de vindecare a acestor probleme complexe.
