Varsta prescolara este o etapa hotaratoare in stimularea corecta a vorbirii. Acum se produc modificari cantitative care vizeaza insusirea pronuntiei corecte, constituirea lexicului de baza, aparitia limbajului interior, diversificarea formelor de comunicare, intensificarea functiilor cognitive ale limbajului, asimilarea in practica curenta a structurii gramaticale.
Limbajul, in perioada prescolara, devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si in acelas timp, un instrument de organizare a activitatii psihice. Copiii trebuie sa dispuna inca de la varsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-si exprima in mod inteligibil impresiile, gandurile, ideile.
Asigurarea unui nivel corespunzator de pregatire a copilului din punct de vedere al limbajului si comunicarii, pentru a se putea adapta la sarcinile complexe ale scris-cititului, ale asimilarii diverselor discipline scolare si la solicitarile diverselor situatii comunicationale, constituie o directie prioritara a pregatirii copilului.
Povestile constituie un mijloc important de dezvoltare a limbajului, rezolvand numeroase sarcini ale dezvoltarii comunicarii: aprofundarea continutului povestii, redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii, pronuntarea corecta a cuvintelor, intelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste, dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale.
