Credit foto: @UNICEF/ Alexandra DincaUNICEF salută adoptarea CODULUI de marketing al substituenților de lapte matern de către Parlamentul României în data de 21 octombrie 2015.

România a aderat și semnat Codul Internațional de marketing pentru substituenții de lapte matern încă din 1982. Acest cod nu urmărește interzicerea sau folosirea substituenților de lapte matern, ci caută să asigure folosirea lor adecvată în beneficiul superior al copilului.

UNICEF a sprijinit eforturile de a translata prevederile Codului în legislația românească încă din anul 2004, promovând și încorporarea noilor Directive Europene. Asistența tehnică asigurată de UNICEF a fost argumentată și de rata alăptării exclusive care, în 2010, a fost de 12,6%, indicând o scădere față de alți ani (această cifră este mult sub media europeană de 30% și de media mondială de 36%), alături de alte practici inadecvate referitoare la nutriția sugarului și copilului mic.

Cercetări naționale desfășurate în perioada 1991 – 2010 arată efectele negative ale întreruperii timpurii a alăptării, ale ratei reduse de alăptare exclusivă, ale introducerii inadecvate a laptelui de vacă şi ale introducerii alimentelor complementare la momente nepotrivite și cu alimente inadecvate. Lipsa instruirii şi sprijinirii părinţilor cu privire la practicile de îngrijire la domiciliu a copilului, împreună cu marketingul agresiv al substituenților de lapte matern îngreunează promovarea unei nutriţii adecvate şi a dezvoltării sănătoase a copilului.

Laptele matern este standardul de aur pentru hrănirea copilului şi primul vaccin pe care acesta îl primeşte. Cercetările arată că alăptarea aduce beneficii atât mamelor, cât şi copiilor. În acelaşi timp, reprezintă o importantă sursă de economii pentru sistemul de sănătate şi pentru angajatori. Studiile au demonstrat că un copil alăptat are riscuri mai scăzute de a face o infecţie acută, de a instala sindromul de moarte subită sau boli cronice cum ar fi astmul, diabetul sau obezitatea.

Aprobarea legii Codului este un succes incontestabil, dar trebuie să fim conștienți că, în același timp, reprezintă un nou început având în vedere necesitatea asigurării implementării și monitorizării acestuia, precum și a măsurării impactului în ceea ce privește starea de sănătate a sugarului și copilului mic.