dentist

Prima infecție cu gripă din viața unui copil ar putea avea efecte pe termen lung asupra modului în care organismul reacționează la viitoarele tulpini ale virusului, arată un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature. Cercetarea aduce noi explicații pentru fenomenul cunoscut sub numele de „păcat antigenic original” sau „imprimare imună”, prin care sistemul imunitar rămâne „marcat” de prima întâlnire cu virusul gripal.

Potrivit cercetătorilor, anticorpii produși de organism la primul episod de gripă pot influența capacitatea copilului de a lupta ulterior cu alte tulpini ale virusului, uneori făcând răspunsul imun mai puțin eficient.

Descoperirea ar putea avea implicații importante pentru dezvoltarea viitoarelor vaccinuri antigripale și pentru optimizarea schemelor de vaccinare pediatrică, inclusiv în direcția unui vaccin universal împotriva gripei.

Cercetătorii au analizat răspunsul celulelor B la copii cu vârste între 2 și 6 ani, după prima expunere la virusurile H1N1 și H3N2, și au observat că ordinea infectării joacă un rol esențial în formarea memoriei imune.

Advertisment
dentist

„Când ești expus devreme la o tulpină de gripă, dezvolți o memorie imună care ar putea influența răspunsurile noastre imune la tulpinile viitoare”, a declarat Patrick Wilson, autorul studiului.

Ce au descoperit cercetătorii

Studiul evidențiază câteva mecanisme-cheie ale așa-numitei „amprente imune”.

Copiii care au trecut mai întâi printr-o infecție cu H3N2 și ulterior cu H1N1 au produs anticorpi care nu s-au legat eficient de a doua tulpină virală. Cercetătorii au observat, de asemenea, că mici modificări moleculare ale virusului pot reduce semnificativ eficiența anticorpilor.

Majoritatea anticorpilor cu reacție încrucișată au vizat „tulpina” proteinei hemaglutinină, o regiune mai stabilă decât „capul” proteinei, care suferă mutații frecvente. Totuși, chiar și o singură modificare moleculară a fost suficientă pentru a diminua protecția oferită de acești anticorpi.

În anumite situații, anticorpii formați după prima infecție au împiedicat chiar legarea unor anticorpi mai eficienți și mai protectori la noile variante virale.

„Memoria imună sau amprenta imună s-ar putea dovedi în cele din urmă dăunătoare”, a subliniat Patrick Wilson. „Virusul modifică epitopii protectori esențiali, dar memoria imună rămâne, într-un fel, ancorată în trecut.”

Vaccinarea ar putea oferi o protecție mai echilibrată

Partea considerată încurajatoare de către specialiști este că vaccinarea timpurie ar putea ajuta copiii să dezvolte un răspuns imun mai echilibrat decât în cazul infectării naturale.

Studiul a analizat și sugari vaccinați cu formule care conțineau atât tulpini H1N1, cât și H3N2. Spre deosebire de copiii infectați natural cu o singură tulpină, cei vaccinați nu au prezentat aceeași „imprimare imună”.

„Dezvoltăm un răspuns imun separat atât împotriva H1N1, cât și împotriva H3N2, iar cele care prezintă o reacție încrucișată se pot dezvolta în paralel”, a explicat Patrick Wilson.

Concluzia cercetătorilor este că vaccinarea precoce împotriva mai multor tulpini gripale ar putea „antrena” mai eficient sistemul imunitar și ar putea reduce riscul unor răspunsuri imune limitate în viitor.

Un pas important către vaccinul universal antigripal

Specialiștii spun însă că rămân multe întrebări despre modul în care aceste mecanisme evoluează la maturitate și cum influențează expunerile repetate la virusurile gripale.

„Dacă am privi în urmă la copiii care au participat la studiu, am observa un profil diferit atunci când sunt expuși la un alt virus gripal?”, a declarat Derek AT Cummings, cercetător care nu a fost implicat în studiu. Acesta a subliniat că sistemul imunitar se „adaptează și se ajustează” constant în urma expunerilor repetate.

Pe termen lung, studiul ar putea accelera dezvoltarea vaccinurilor universale împotriva gripei, concepute să ofere protecție împotriva tuturor tulpinilor printr-o singură doză. Cercetătorii încearcă să vizeze regiunile „conservate” ale virusului — acele zone care se modifică mult mai lent — pentru a evita limitele generate de imprimarea imună.

„Acest lucru ne oferă cu adevărat o oportunitate de a ne gândi la cum ne putem optimiza imunitatea pe tot parcursul vieții”, a concluzionat Derek Cummings.