Organizaţia Salvaţi Copiii, cu sprijinul financiar al Kaufland, în parteneriat cu Asociaţia Şcoala pentru Sănătate și Agenţia Naţională Antidrog, a lansat sambata un proiect național de educație pentru sănătate, prin intermediul căruia, 8000 de copii din grădiniţe, şcoli şi licee din Bucureşti şi 10 judeţe din România, vor învăţa să facă alegeri sănătoase pentru viaţa lor, sub îndumarea dr. Cristian Andrei, a expertei în nutriţie Cornelia Marin, a profesioniștilor Agenţiei Naţionale Antidrog.
„Un procent îngrijorător al copiilor din România au un stil de viață departe de a fi sănătos – au înlocuit mișcarea fizică, sportul, cu TV -ul și calculatorul, fumează și consumă alcool săptămânal de la vârste din ce în ce mai fragede. Consecințele se văd în numărul din ce în ce mai mare al copiilor diagnosticați cu obezitate. Mai mult de un sfert dintre adolescenți sunt nemulțumiți de felul în care arată și dispuși să recurgă la măsuri extreme, de tipul înfometării sau pastilelor de slăbit, pentru a pierde din kilograme. Prin programul lansat dorim ajutăm cât mai mulți copii să se întoarcă la reperele unei vieți sănătoase, care să le permită să se dezvolte echilibrat și armonios”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvați Copiii.
„Este un obiectiv important ca programul care pornește astăzi ca pilot în București și 10 județe din țară, să fie extins la nivel național, astfel încât elevi din cât mai multe școli și licee să beneficieze de informații care să îi ajute să rămână sănătoși”, a afirmat Remus Pricopie, Ministrul Educației.
Programul „Alegeri Sănătoase” îşi propune să sprijine dezvoltarea unei culturi școlare în care sănătatea copilului, fizică și emoțională, să devină o valoare transpusă în conținuturi, competențe și activități specifice, destinate copiilor din toate ciclurile de școlaritate, implementate de voluntari peer-educatori, de cadre didactice, de asistente medicale și medici școlari. Prin intermediul acţiunilor educaţionale proiectul îşi propune deopotrivă să contribuie la creşterea gradului de conştientizare şi informare a copiilor şi a adulţilor cu privire la drepturile copiilor la sănătate, educaţie, protecţie, precum şi la nevoia schimbării de atitudini şi mentalităţi ale adulţilor cu privire la copil şi drepturile sale.
Obiectivul unei astfel de inițiative vizează promovarea unui stil de viață sănătos în rândul elevilor
Proiectul a debutat printr-un program de formare naţional în cadrul căruia 70 de profesionişti şi voluntari din Bucureşti, Arges, Timis, Vaslui, Suceava, Neamt, Hunedoara, Brasov, Caras Severin, Dolj şi Mures, și – au dezvoltat competenţele necesare implementării programului educaţional şi vor sprijini, pe parcusul unui an, adoptarea unui stil de viaţă sănătos, de către 8000 de copii din învăţământul preuniversitar.
De ce o astfel de iniţiativă?
Ultimul studiu publicat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la sănătatea copiilor din în mediul şcolar, „Health Behaviour of School Aged Children” (WHO 2012), în cadrul căruia a fost investigată starea de sănătate a copiilor din România, dezvăluie realităţi mai mult decât îngrijorătoare cu privire la comportamentele de risc asumate de către copii:
- 26% dintre băieţi şi 11% dintre fetele din România au fumat prima ţigară înainte de vârsta de 13 ani;
- 6% dintre băieţii au vârste cuprinse între 11 şi 15 ani fumează săptămânal;
- 19% dintre băieţi şi 11% dintre fete au consumat pentru prima dată alcool înainte de a împlini 11 ani;
- la 15 ani, 36% dintre băieţi consumă alcool săptămânal;
- 12% dintre adolescenţi români fumează canabis;
- 17% dintre fete şi 48% dintre băieţi au avut primul contact sexual înainte de 15 ani, dintre aceştia, doar 9% au folosit mijloace de protecţie.
- Mai mult de 1⁄4 din adolescenţii de 13 ani sunt nemulţumiţi de corpul lor.
- 16 – 18 % dintre copiii de 11 ani apelează la strategii periculoase sau ”extreme” – abstinenţă de la mancat, pastilele de slăbit, autoinducerea vomei
- Aproximativ 2/3 din elevi vizionează mai mult de 2 ore pe zi programele de TV,
- Dacă la 11 ani, 50% dintre băieți consumă legume cel puțin o data pe săptămână, la 15 ani procentul acestora scade la 18%;
- 53% dintre copiii români nu consuma zilnic micul dejun;
Anxietatea, depresia, dificultăţile emoţionale şi comportamentale generează riscuri sulimentare pentru aproximativ 20% dintre copiii români.
