Românii sunt tot mai atenți la modul în care își gestionează veniturile, iar presiunea asupra bugetului lunar determină numeroase familii să amâne investițiile și achizițiile care nu sunt urgente. Aproape o treime dintre românii care nu intenționează să contracteze un credit în viitorul apropiat spun că preferă să fie mai precauți și să renunțe, cel puțin temporar, la planuri precum renovarea locuinței, cumpărarea unei case sau achiziția unei mașini.
Datele apar într-un sondaj realizat de EMOR pentru grupul International Personal Finance, din care face parte și Provident Financial România, și arată că tot mai mulți oameni își prioritizează cheltuielile esențiale și analizează cu mai multă atenție orice decizie financiară importantă.
Potrivit cercetării, 31% dintre românii care nu vor să ia un credit în perioada următoare declară că preferă să amâne investițiile care nu sunt urgente. Prudența se observă și în ceea ce privește intenția de a contracta un împrumut. Dacă în 2025 aproximativ 38% dintre respondenți spuneau că intenționează să ia un credit, în 2026 procentul a scăzut la 28%.
Diferența de zece puncte procentuale arată că familiile sunt mai rezervate în privința împrumuturilor și încearcă să evite asumarea unor obligații financiare suplimentare într-o perioadă în care cheltuielile curente ocupă o parte tot mai mare din venituri.
Băncile și familia rămân principalele surse de finanțare
Atunci când au nevoie de bani suplimentari, românii se îndreaptă în primul rând către bănci. Aproximativ 20% dintre respondenți spun că au apelat sau ar apela la o instituție bancară pentru finanțare.
Sprijinul familiei continuă însă să aibă un rol important. Aproximativ 18% dintre participanții la studiu afirmă că au împrumutat bani de la rude, în special de la părinți. Alți 11% spun că au apelat la partenerul de viață sau la prieteni.
Aceste date arată că, pentru numeroase familii, ajutorul financiar nu vine exclusiv din sistemul bancar, ci și din cercul apropiat. Părinții ajung adesea să îi sprijine financiar chiar și pe copiii ajunși la vârsta adultă, în special atunci când aceștia vor să își cumpere o locuință, să își plătească studiile, să acopere o cheltuială neprevăzută sau să depășească o perioadă financiară dificilă.
În același timp, dependența de sprijinul familiei poate deveni o presiune suplimentară pentru gospodăriile în care mai multe generații contribuie la aceleași cheltuieli.
Aproape unul din trei români nu a economisit deloc
Economisirea rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru români. Aproximativ 31% dintre respondenți spun că nu au reușit să pună deloc bani deoparte în ultimul an.
Deși procentul este în scădere, România înregistrează în continuare cea mai ridicată valoare dintre cele patru țări din Europa de Est analizate în cadrul studiului. Datele arată că, pentru o mare parte dintre familii, veniturile sunt consumate aproape integral de cheltuielile curente, iar posibilitatea de a construi un fond de rezervă rămâne limitată.
Există însă și un semnal pozitiv. Procentul românilor care declară că nu au deloc economii a scăzut de la 22% în 2025 la 20% în 2026. Diferența este redusă, dar poate indica o preocupare mai mare pentru economisire și pentru protejarea bugetului în cazul unor situații neprevăzute.
Un fond de economii poate deveni esențial atunci când o familie se confruntă cu pierderea unui loc de muncă, cu probleme medicale, cu reparații urgente sau cu alte cheltuieli care nu pot fi amânate.
Cu toate acestea, doar 36% dintre români spun că și-ar putea acoperi cheltuielile pentru o perioadă de cel puțin șase luni dacă și-ar pierde principala sursă de venit. Unul din cinci respondenți declară că nu are deloc economii pentru un astfel de scenariu.
Pentru familiile cu copii, lipsa unui fond de rezervă poate avea un impact și mai mare, deoarece cheltuielile lunare includ, pe lângă facturi și alimente, costuri legate de educație, îmbrăcăminte, activități extrașcolare, sănătate sau transport.
Bugetul lunar rămâne sub presiune pentru majoritatea familiilor
Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 49%, spun că după ce își plătesc toate cheltuielile lunare le mai rămâne doar o sumă mică de bani.
În același timp, 20% afirmă că, după plata facturilor, a ratelor, a alimentelor și a celorlalte cheltuieli necesare, nu le mai rămâne nimic. România are astfel al doilea cel mai ridicat procent din regiune, după Ungaria, unde 28% dintre respondenți se află în această situație.
Rezultatele arată că numeroase gospodării funcționează cu o marjă financiară foarte redusă. Orice cheltuială neprevăzută poate dezechilibra bugetul, iar achizițiile mari sunt analizate mai atent sau amânate.
Pentru părinți, presiunea financiară poate însemna reevaluarea cheltuielilor familiei și stabilirea mai clară a priorităților. Vacanțele, renovările, electrocasnicele, mașinile sau alte cumpărături importante sunt lăsate în plan secund atunci când bugetul trebuie să acopere mai întâi nevoile de bază ale copiilor și ale gospodăriei.
Cum poate deveni prudența financiară o lecție pentru copii
Perioadele în care bugetul familiei este mai atent gestionat pot deveni și o ocazie pentru părinți de a le explica celor mici cum funcționează banii.
Copiii pot învăța, prin exemple simple, că există o diferență între o nevoie și o dorință, că nu toate cumpărăturile trebuie făcute imediat și că unele obiective necesită timp și economisire.
Părinții îi pot implica în realizarea unei liste de cumpărături, le pot explica de ce familia alege anumite produse și nu altele sau îi pot încuraja să economisească o parte din banii de buzunar pentru un obiect pe care și-l doresc.
Este important ca aceste conversații să fie adaptate vârstei și să nu îi transforme pe copii în martori ai stresului financiar al adulților. Scopul nu este ca cei mici să se simtă vinovați pentru cheltuielile familiei, ci să înțeleagă că banii sunt o resursă limitată, care trebuie folosită responsabil.
De asemenea, părinții le pot explica faptul că un credit nu reprezintă bani suplimentari primiți fără obligații, ci o sumă care trebuie returnată, de regulă împreună cu dobândă și alte costuri. Astfel de explicații îi pot ajuta pe copii și adolescenți să dezvolte o relație mai sănătoasă cu banii și să ia decizii mai informate la maturitate.
Românii analizează mai atent decizia de a lua un împrumut
Reprezentanții Provident România susțin că prudența observată în sondaj se reflectă și în comportamentul clienților, care își fac mai multe calcule înainte de a lua o decizie financiară.
„Prudența pe care o arată rezultatele studiului o vedem și noi în fiecare zi. Oamenii sunt mai atenți, își fac calculele și vor să fie siguri că decizia pe care o iau este una potrivită. Tocmai de aceea, pentru noi, conversația cu clientul este la fel de importantă ca produsul în sine. Colegii noștri din teren își fac timp să înțeleagă situația fiecărui client și să găsească împreună o variantă care să nu-i pună presiune pe buget”, afirmă Laurențiu Mărcuș, director de vânzări al Provident România.
În același timp, aproximativ patru din zece respondenți consideră că instituțiile financiare nebancare îi pot ajuta pe cei care au acces limitat la servicii financiare să își construiască un istoric de creditare și pot reprezenta o alternativă la formele ilegale de împrumut.
Orice decizie de împrumut trebuie însă analizată în raport cu veniturile, cheltuielile lunare și capacitatea reală de rambursare. Pentru familiile cu copii, un credit care pune o presiune prea mare asupra bugetului poate limita resursele disponibile pentru nevoile cotidiene și pentru situații neprevăzute.
Cercetarea a inclus peste 1.000 de persoane din România
Sondajul a fost realizat în România în luna mai 2026, prin metoda CAWI, respectiv interviuri online asistate de computer. Cercetarea de teren a fost realizată de Norstat, iar raportarea de EMOR.
Eșantionul a fost reprezentativ și a inclus 1.002 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani.
Studiul a analizat comportamentul financiar al românilor, intenția de a contracta credite, sursele de finanțare utilizate, capacitatea de economisire și modul în care oamenii își gestionează bugetul lunar.
Provident Financial România face parte din grupul britanic International Personal Finance, furnizor de credite la domiciliu prezent în nouă țări din Europa, precum și în Mexic și Australia. Grupul are aproximativ 1,7 milioane de clienți și este listat la Bursa din Londra.
Compania activează în România din 2006 și susține că a investit peste 553 de milioane de euro pe piața locală, contribuind la bugetul de stat cu taxe de peste 273 de milioane de euro. Provident are peste 2.000 de angajați și este al doilea cel mai mare angajator britanic din România.
Compania desfășoară și proiecte de responsabilitate socială în domenii precum educația financiară, sprijinirea grupurilor vulnerabile și dezvoltarea tinerelor talente. Investițiile anunțate în astfel de programe depășesc două milioane de euro, iar proiectele comunitare sunt derulate sub umbrela Asociației Provident pentru Educație.
