miercuri, septembrie 28, 2022
Acasă*Salvați Copiii România recomandă reintroducerea bursei de studiu și renunțarea la posibilitatea...

Salvați Copiii România recomandă reintroducerea bursei de studiu și renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu

Organizația Salvați Copiii România recomandă renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu, reintroducerea bursei de studiu, revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor școlare prin HG, stabilirea unitară, la nivel național, a criteriilor de acordare a burselor școlare, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităților publice locale sau a unităților de învățământ de a stabili criterii specifice și introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii.

”Totodată, considerăm necesară desființarea actualelor inspectorate școlare, cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcții județene, și înființarea unor noi structuri deconcentrat”, se arată într-un comunicat de presă.

Ținând cont de fenomenul extins al neparticipării școlare în raport cu populația școlară – 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară – Salvați Copiii România consideră că, în forma propusă, Legea Educației Naționale nu va fi în măsură să contribuie la combaterea inegalităților sociale și teritoriale și la asigurarea unui climat școlar pozitiv pentru învățare, necesare pentru reușita școlară a tuturor copiilor, indiferent de vulnerabilitatea socio-economică a familiilor și comunităților în care aceștia trăiesc.

OBSERVAȚIILE SALVAȚI COPIII PRIVIND PROIECTUL DE LEGE ȘI PROPUNERILE DE MODIFICARE

Salvați Copiii supune atenției opiniei publice o serie de observații și propuneri cu privire la proiectul de lege aflat în dezbatere publică.

Interesul superior al copilului/antepreșcolarului/preșcolarului/elevului trebuie definit

Invocarea interesului superior al elevilor în 11 articole, aspect util în legitimarea inechivocă a copiilor ca unici beneficiari primari ai activităților didactice și administrative, poate fi interpretat ca o încercare de transpunere, în procesele școlare, a principiului interesului superior al copilului prevăzut de legislația internă[1] – Constituția României (art. 49, alin 1) și Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

  • Pentru a genera schimbările așteptate în atitudinea, comportamentul și deciziile cadrelor didactice, nedidactice, părinților și ale reprezentanților Ministerului Educației ori ai administrației publice centrale și locale, interesul superior al elevului trebuie reglementat distinct și trebuie să asigure efectivitatea exercitării drepturilor elevului și să se impună, cu o claritate juridică similară principiului interesului superior al copilului, intereselor sistemului de învățământ și ale persoanelor amintite mai sus.

Noul sistem de finanțare a educației nu va contribui la o creștere a alocărilor bugetare

Proiectul de lege propus nu conține dispoziția legală în vigoare care stabilește alocarea anuală din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale a unui minimum 6% din produsul intern brut. Nerespectată în întreaga perioadă scursă de la adoptarea Legii 1/2011 a educației naționale (LEN), această prevedere a funcționat mai degrabă ca o țintă a finanțării decât ca un obiectiv programatic al autorităților. În locul acesteia a fost introdusă o nouă dispoziție care face referire la alocarea a 15% din bugetul general consolidat, chiar dacă legislativul nu aprobă un BGC, ci separat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, bugetul general consolidat fiind o simplă operațiune contabilă. O altă schimbare relevantă constă în introducerea posibilității finanțării per formațiune de studiu, prin excepție de la regula finanțării per capita, dacă numărul de elevi al unei formațiuni de studiu este sub cel minim stabilit de lege.

Conform art. 111 alin. (3) din proiectul LIP, costul standard per elev pentru finanțarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, formare continuă și evaluări periodice trebuie să reprezinte cel puțin 20% din costul standard per elev destinat salariilor. De asemenea, alin. (7) prevede obligativitatea ca în calculul costurilor standard per elev să fie aplicați factori de corecție “dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, izolarea lingvistică, de limba de predare, studiul limbii materne şi alţi factori.”

Înlocuirea dispoziției cu privire la alocarea a minimum 6% din PIB cu dispoziția privind alocarea a 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat are șanse foarte reduse să producă efecte tangibile în direcția creșterii alocărilor efective de resurse publice adecvate pentru sistemul educațional, și reprezintă, în esență, o scădere a angajamentului finanțării educației, chiar contrară programului de guvernare.

Pentru a evita menținerea sistemului de educație în aceeași stare de subfinanțare, devin necesare următoarele schimbări:

  • Renunțarea la stabilirea unui prag minim de cheltuieli pentru învățământ în legea educației, neaplicabil din perspectivă constituțională, și promovarea ideii de creștere dinamică a cheltuielilor pe măsura dezvoltării capabilităților de cheltuire utilă a fondurilor publice;
  • Introducerea unui coeficient de ajustare a costului standard per elev pentru elevii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă;
  • Promovarea unor creșteri graduale a veniturilor cadrelor didactice pe măsura și cu condiția reprofesionalizării continue a acestora;
  • Susținerea creșterii finanțării bazei materiale și a cheltuielilor non-salariale pentru asigurarea îmbunătățirii calității actului de educație;
  • Eliminarea posibilității transferului către consiliile județene a unităților de învățământ din subordinea consiliilor locale care s-au dovedit incapabile să asigure finanțarea școlilor și respectarea interesului superior al elevului.

Acordarea și stabilirea cuantumului burselor școlare în spiritul principiului echității

Modificarea sistemului de acordare a burselor introduce diferențe problematice și discriminatorii în acordarea și în finanțarea acestora, fiind prioritizate bursele de excelență, cu riscul de a adânci inechitățile din sistemul de educație:

  • în cazul burselor de excelență olimpică – acordarea se stabilește prin textul legii; în cazul bursei profesionale – aceasta este  reglementată prin Ordin de Ministru (OM); (c) în ceea ce privește bursa de performanță școlară – acordarea este reglementată de către fiecare școală în parte, prin decizia consiliilor de administrație (CA), fără vreun criteriu minim stabilit prin OM; (d) în cazul bursei sociale – aceasta se acordă de către fiecare școală, prin decizia CA, în baza unor criterii minime aprobate prin OM.
  • în privința cuantumurilor burselor, acestea se stabilesc anual, de către fiecare școală în parte, prin decizia CA, în baza unui fond alocat anual de Ministerul Educației: (a) 400 lei/an/elev în învățământul primar; (b) 900 lei/an/elev în învățământul gimnazial; (c) 1500 lei/an/elev în învățământul liceal, filierele teoretică și vocațională; (d) 3000 lei/an/elev în învățământul liceal, filiera profesională. Bursele de excelență olimpică se acordă direct din bugetul Ministerului Educației.

Un aspect cu care nu suntem de acord este eliminarea burselor de studiu din legislația actuală, al căror rol esențial este de a stimula interesul elevilor pentru învățare și care, conform criteriilor, se acordă elevilor care au media generală minimum 7,50 și venitul/membru de familie cel mult egal cu salariul minim pe economie. De asemenea, stabilirea de către școli a cuantumurilor burselor fără menționarea unor criterii stricte, neinterpretabile, cum va fi și cazul bursei sociale, reprezintă o responsabilitate de elaborare de politici publice pe care legea nu o poate permite. În plus, în viitor, vom asista la valori diferite ale bursei sociale de la o unitate școlară la alta, afectându-i preponderent pe elevii din localitățile sărace, cei care au, în fapt, mai multă nevoie de sprijin.

Recomandările sunt următoarele:

  • reintroducerea bursei de studiu;
  • revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor școlare prin HG, cu obligația majorării acestora cel puțin cu rata inflației și a cuantumului și numărului burselor prin hotărârea consiliului local;
  • stabilirea unitară, la nivel național, a criteriilor de acordare a burselor școlare s, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităților publice locale sau a unităților de învățământ de a stabili criterii specifice;
  • acordarea din oficiu a burselor de performanță (de merit);
  • introducerea unor măsuri de respectare a confidențialității acordării burselor sociale, pentru a evita riscurile de stigmatizare a elevilor beneficiari;
  • instituirea prin lege a unor sancțiuni, sub formă de amenzi, pentru primarii care refuză să inițieze proiect de hotărâre de consiliu local pentru aprobarea burselor elevilor și pentru directorii care furnizează către autorităților locale liste inexacte de beneficiari ori care refuză să informeze elevii asupra dreptului de a își depune dosarul de bursă.

Protecția elevilor împotriva oricărei forme de violență este insuficient reglementată

Proiectul LIP conține o singură referire la fenomenul bullying-ului, și anume în conținutul art. 11, care consacră faptul că “violența psihologică – bullying” este interzisă “în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”. Față de dispozițiile legii în vigoare, care prevăd introducerea unor “sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de violența psihologică – bullying” în programele de formare continuă ale personalului didactic (art. 56^1), proiectul LIP nu consacră o asemenea normă. De asemenea, nu sunt referiri la climatul școlar și grupurile de acțiune anti-bullying, condiții esențiale pentru prevenirea și combaterea bullying-ului potrivit normelor metodologice anti-bullying în vigoare (Ordin 4.343/2020) și nici cu privire la obligația cadrelor didactice de a semnala cazurile de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului consilierilor școlari ori serviciilor publice de asistență socială sau, după caz, direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

Din punctul nostru de vedere, proiectul de lege reprezintă un regres în domeniul prevenirii violenței împotriva elevilor și, în acest sens, propunem:

  • Introducerea interdicției totale a oricărei forme de pedeapsă corporală sau tratament degradant în activitățile școlare;
  • Consacrarea responsabilității unităților școlare a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi de menținere a unui climat social adecvat educației de calitate și de a crea grupurile de acțiune anti-bullying;
  • Introducerea modulelor de studiu privind violența psihologică la adresa elevilor în cadrul formării inițiale și continue a cadrelor didactice;
  • Preluarea la nivelul textului de lege a dispozițiilor anexei 2 din OMEC nr. 4343/2020 privind combaterea bullying-ului și cyberbullying-ului în unitățile de învățământ.

Proiectul de lege elimină centrele de resurse și asistență psihopedagogică, organizate la nivel de județ și în municipiul București, afectând grav eficiența consilierului școlar

Deși proiectul LEN lămurește norma consilierului școlar la un număr de maxim 500 de elevi, maxim 500 de elevi şi preșcolari sau de maxim 300 de preșcolari și stabilește rolul său în elaborarea Planului individualizat de servicii familiale și a Planului personal de educație specială, instrumente care fac parte din portofoliul educațional al elevului, consilierul școlar nu va mai beneficia de activitatea specifică de formare, super(inter)vizare și monitorizare de către actualele centre județene și al mun. București de resurse și asistență psihopedagogică. În prezent, aceste centre au un caracter specializat, funcționând ca servicii conexe ale sistemului preuniversitar. Prin disoluția lor și integrarea în Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar/a Municipiului Bucureşti (fostele inspectorate județene și al capitalei), comunitatea profesională a consilierilor școlari va fi fragmentată în compartimente de asistență psihopedagogică la nivelul fiecărei unități școlare și va beneficia doar de o coordonare generală, nespecializată a viitoarelor direcții de învățământ. În majoritatea statelor lumii cu sisteme educaționale performante (de exemplu, în Austria, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie sau Statele Unite), cadrul legal al activității consilierului școlar se caracterizează prin descentralizarea managementului specific acestei profesii.

  • Salvați Copiii consideră că trebuie păstrată rețeaua centrelor de resurse și asistență psihopedagogică în configurația actuală, iar rolul acestora și al consilierului școlar trebuie întărite, prin lărgirea autonomiei lor, atât în zona de coordonare, cât și în cea de intervenție la nivelul unităților școlare;
  • Reglementarea explicită prin lege a rolului consilierului școlar al elevilor.

 Admiterea în învățământul liceal favorizează menținerea inechităților din educație

În ceea ce privește procedura de admitere în unitățile școlare liceale, cadrul juridic este impredictibil, prezintă risc de corupție și creează avantaje competitive elevilor din familii care  pot asigura meditații copiilor.

Deși nu sunt definite, colegiile naționale dobândesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a (pentru maximum 90% din locurile din planul de școlarizare), iar repartizarea computerizată la licee se va desfășura exclusiv pe baza mediei obținute la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a, neexistând nicio referire la transdisciplinaritatea evaluării și nici la evaluarea competențelor de utilizare a calculatorului, însușirea unei limbi de circulație internațională ori proba de evaluare a competențelor civice și sociale. Interdicția implicării persoanelor ”care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfășoară meditații cu elevii care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului” nu este însoțită de sancțiune. De altfel, nu este prevăzut un cadru de prevenire a faptelor de corupție în procesul de elaborare a subiectelor și organizare efectivă a concursului de admitere.

Recomandări

  • Renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu;
  • Reglementarea materiilor la care se susține examenul de evaluare națională în așa fel încât să fie corelat cu profilul absolventului de gimnaziu și să verifice însușirea de către elevi a unor competențe minime pe care sistemul de educație trebuie să le formeze – includerea unor probe care să evalueze competențele digitale, civice și sociale, precum și de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională;
  • Luarea în considerare a notelor din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, într-un procent de minimum 20% și/sau a Evaluării Naționale din clasa a VI-a ori a rezultatelor obținute la examene anuale naționale, cu subiect unic, susținute transdisciplinar în timpul celor patru ani de gimnaziu.

Proiectul LIP nu prevede reprezentarea elevilor în procesele decizionale ale unităților școlare ori ale altor structuri specializate

Conform proiectului de lege, reprezentanții elevilor nu sunt incluși în consiliile de administrație ale Direcțiilor Județene de Învățământ Preuniversitar și nici în Comisia Națională pentru Inspecție Școlară din cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurare a Calității. În Legea educației naționale (LEN) în vigoare, președintele consiliului județean al elevilor este membru în Consiliul Consultativ al inspectoratelor școlare, iar cu statut de observator în comisiile de evaluare, precum și în Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).

Art. 99, alin. (2), lit. d) din LIP preia în mod eronat prevederile actualului art. 96, alin. (2), lit. d) din LEN care condiționează dreptul de vot al elevului în consiliul de administrație de împlinirea vârstei de 18 ani. Reamintim că consiliul de administrație al unității de învățământ este un organ colegial de conducere, nu un organ de administrare. Astfel, elevul care a împlinit vârsta de 14 ani ar putea face parte dintr-un organ de conducere în virtutea dreptului de a încheia singur anumite tipuri de acte conform art. 41-42 C. civ. Această viziune limitativă asupra capacității elevilor de a înțelege și de a participa în luarea deciziilor în școlile în care ei sunt beneficiarii primari se află într-o totală contradicție cu principiile juridice consacrate în alte domenii sensibile din punct de vedere juridic ale societății, cum ar fi capacitatea de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani sau răspunderea penală de la 16 ani ori de la 14 ani (cu condiția probării discernământului). Multe legislații ale statelor din Uniunea Europeană permit participarea copiilor chiar de la vârsta de 11 ani, cum este cazul Franței, care asigură în consiliile de administrație ale colegiilor mari (nivel similar învățământului secundar inferior românesc) prezența a 3 elevi aleși, alături de 7 părinți, iar în licee a 5 elevi și 5 părinți. Diferența de înțelegere și de respectare a principiului fundamental al participării copiilor în luarea de decizii care-i privesc în mod direct este, evident, uriașă și, în opinia noastră, nu există nicio justificare a blocării participării elevilor la ședințele consiliilor de administrație ale școlilor.

Salvati Copiii consideră că trebuie regândit textul juridic astfel:

  • Introducerea reprezentantului elevului ca membru cu drept de vot în Comisia pentru Asigurarea Calității la nivelul unității de învățământ și în Comisia Națională pentru Inspecție Școlară;
  • Asigurarea participării elevilor care au împlinit 14 ani cu drept de vot în luarea deciziilor consiliilor de administrație ale școlilor, independent de cota rezervată părinților, astfel: 3 elevi în consiliile de administrație ale unităților de învățământ de nivel liceal/postliceal; 2 elevi în celelalte consilii de administrație, indiferent de numărul membrilor lor;
  • Asigurarea participării a 2 reprezentanți ai consiliilor elevilor din unitățile de nivel gimnazial, care au împlinit 12 ani, cu statut de observator, la ședințele consiliului de administrație în care se dezbat aspecte referitoare la elevi;
  • Reintroducerea asociațiilor reprezentative ale elevilor ca parteneri de dialog și consultare în toate procesele ce privesc sistemul de învățământ preuniversitar.

 Pentru succesul reformei, termenele prevăzute de LIN trebuie să devină realiste

Termenele pentru intrarea în vigoare a actului normativ propus (30 de zile) și a legislației secundare – 160 de ordine de ministru și 47 de hotărâri de guvern (8 luni) sunt nerealiste, dacă ținem seama de întârzierile înregistrate în trecut (de ex., adoptarea standardele curriculare și de evaluare, amânată succesiv), și există riscul ca nerespectarea acestora să blocheze activitățile de reorganizare structurală a învățământului și, prin desincronizarea adoptării bugetului de stat cu nevoile financiare ale sistemului de educație aflat în proces de schimbare, să încetinească semnificativ ritmul de asigurare a bugetării corespunzătoare.

  • Ministerul Educației trebuie să reducă numărul de acte administrative adoptate în aplicarea LIP și să regândească termenele de intrare în vigoare a legii noi, precum și dispoziții tranzitorii prevăzute expres și limitativ în lege, în contextul în care nici până în prezent nu s-a finalizat tranziția de la Legea nr. 84/1995 la Legea nr. 1/2011.

 Alte recomandări:

  • Introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii;
  • Reglementarea prin LIP a obligației de a exista o cantină în fiecare unitate școlară cu un flux mai mare de 500 de elevi/zi, precum și în unitățile de învățământ cu risc crescut de abandon școlar (3.235 de unități la nivelul lunii decembrie 2021, identificate de Ministerul Educației prin Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație);
  • Precizarea modalităților de derulare în unitățile școlare a programelor de educație pentru sănătate și a componentelor acestora;
  • Includerea unui capitol special de reglementare a colaborării instituționale, în interesul prevenirii abandonului școlar și, violenței, respectiv al îmbunătățirii calității educației, dintre Ministerul Educației și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, pe de o parte, și dintre unitățile școlare/direcțiile de învățământ preuniversitar și serviciile publice de asistență socială/direcții generale de protecție a copilului, pe de altă parte;
  • Introducerea în LIP a definiției segregării și a formelor în care aceasta poate fi identificată în activitatea educațională și suplimentarea art. 176 și art. 179 din LIP, care prevăd ipotezele privind aplicarea sancțiunilor pentru personalul didactic și a personalului de conducere, îndrumare și control, cu sancțiunile aplicabile în ipoteza săvârșirii unor acte de segregare;
  • Includerea regimului juridic al drepturilor și îndatoririlor elevului, denumit generic “Statutul elevului”, în LIP, sub formă de capitol distinct;
  • Revenirea la forma introdusă în LEN prin Legea nr. 226/2020, adică gratuitate la transportul organizat sub formă de serviciu public, precum și decont la unitatea de învățământ pentru serviciile de transport care nu sunt servicii publice, cu finanțarea acestor cheltuieli de la bugetul de stat la bugetele locale/unităților de învățământ. Introducerea precizării că alocarea de sume către autoritățile locale nu este una facultativă;
  • Reglementarea explicită prin lege a modului în care se susține examenul de evaluare națională (competențe evaluate, disciplinele la care se susține examen, corelarea cu profilul absolventului de gimnaziu și verificarea competențelor digitale, civice, sociale și lingvistice);
  • Implicarea serviciilor publice de asistență socială/direcțiilor generale de protecție a copilului și în luarea deciziilor de derulare a Programului “Şcoala după şcoală” de către unitățile de învățământ preuniversitar;
  • Menționarea explicită a organizațiilor neguvernamentale ca parteneri în derularea Programului “Şcoala după şcoală”, a Programului ”Învățare remedială” și a altor activități de învățare și pregătire suplimentară;
  • Cele cinci niveluri de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale prevăzute de art. 51 din LIP trebuie validate cu specialiști din domeniul educației incluzive;
  • Reducerea efectivului de elevi într-o clasă la maximum 15-20 de persoane, fără excepții;
  • Desființarea actualelor inspectorate școlare, cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcții județene și înființarea unor noi structuri deconcentrate – ”direcții județene de politici educaționale și evaluări naționale”, cu rol exclusiv în realizarea și îndeplinirea de politici educaționale, precum și organizarea examenelor naționale. Personalul acestora trebuie format din funcționari publici, economiști, juriști, sociologi, psihologi și specialiști în științele educației.

DATE DE CONTEXT

Salvați Copiii reamintește următoarele repere statistice privind starea actuală a învățământului:

  • Fenomen extins al neparticipării școlare în raport cu populația școlară – 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară;
  • Abandonul școlar neschimbat în ultimii 10 ani – 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar și gimnazial și 14.381 din învățământul liceal, au abandonat școala în 2019/2020;
  • 2% dintre elevii din învățământul primar afirmă că sunt bătuți deseori de cadrele didactice și 5% spun că acest lucru se întâmplă câteodată; pentru elevii din gimnaziu, acest tip de abuz apare deseori în cazul a 1% din eșantion și câteodată pentru 5%, iar pentru liceeni – 0,2% deseori și 3% câteodată.
  • Inegalitățile dintre copiii din urbanul mare și rural se adâncesc; în ceea ce privește rezultatele la examenele naționale – elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5 față de cei de la școlile din urban.
  • România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puțin, deși ținta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020.
  • La proba de citire a testării internaționale PISA, 41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, respectiv 46,6% la matematică și 43,9% la cunoștințele generale despre societate, oameni și univers. De asemenea, conform PISA, dintre elevii români dezavantajați social și economic, doar 0,1%, adică unul dintr-o mie (2,6% – media europeană), a ajuns la rezultate de top la citire (nivelurile superioare 6 sau 5, nivelul 1 fiind cel mai scăzut și corespunzător analfabetismului funcțional).
  • 41,5% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE, iar 45% dintre fetele sub 15 ani care au devenite mame în statele UE provin din România.

ARTICOLE SIMILARE

Aventurile lui Peer Gynt în premieră la OCC

Salonul Mozart al Operei Comice pentru Copii găzduiește în premieră, începând cu 24 septembrie, aventurile năzdrăvanului Peer Gynt, celebrul personaj nordic desprins din dramaturgia...

Sunt ultimele zile în care te poți înscrie voluntar pentru copiii din centrele de plasament din București și din țară

Ajungem MARI, singurul program educațional destinat copiilor din sistemul de protecție, are nevoie urgent de voluntari care să aducă schimbarea în viețile acestora și...

Universitatea Politehnica va demara construcţia un nou cămin studenţesc

Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) va demara construcţia unui nou cămin studenţesc modern, cu o capacitate de 700 de locuri. Clădirea va avea demisol, parter...

Campania Atlas Gripal continuă și în sezonul 2022-2023. Vaccinarea antigripală anuală rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție

Împreună cu susținerea Ministerului Sănătății și a Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), campania educațională Atlas Gripal: Totul despre gripă și Vaccinare Antigripală continuă...

120 de directori de școală vor deveni lideri educaționali, prin Academia de Leadership și Management Școlar a AVE 

Asociația pentru Valori în Educație (AVE) a dat startul celei de a patra ediții a Academiei de Leadership și Management Școlar, în prezența lui...

Un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România

Este vorba despre un bărbat cu vârsta de 41 de ani, din București. Starea lui de sănătate este bună și se află în izolare,...

250 de burse la cursurile Logiscool oferite pentru a susține educația digitală a copiilor. Perioada de înscriere, până pe 24 septembrie, ora 20.00

Logiscool lansează programul de burse „Drumuri deschise” și îndeamnă copiii să-și dezvolte abilitățile de programare, robotică sau creație promovând alfabetizarea și educația digitală în...

Start Joc! Școlile din sectorul 2 sunt implicate într-o campanie de colectare separată a deșeurilor

Start la colectarea separată a deșeurilor reciclabile pentru elevii din sectorul 2 al Capitalei - un proiect derulat de ASAP (Armata Selectării Atente a...

Și bunicii noștri se descură foarte bine în lumea digitală! Primul program de educaţie digitală a vârstinicilor continuă

Programul Digital Citizen oferă acces la lumea online inclusiv persoanelor vârstnice, cele mai expuse riscului de izolare digitală. ECDL Romania continuă programul de educaţie...

Ziua Mondială a Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice

În prezent, 86.350 de cetățeni sunt înregistrați în Registrul Donatorilor de Celule Stem din România, fiind pregătiți să acorde o șansă la viață semenilor...

UNICEF transmite un semnal de alarmă privind nivelul șocant de redus al învățării, pe fondul estimării că doar o treime din copiii de 10...

Înaintea Summitului privind transformarea educației (Transforming Education Summit), UNICEF transmite un semnal de alarmă legat de nivelul șocant de redus al învățământului, doar o...

Numărul posturilor din învăţământul preuniversitar de stat, suplimentat cu 2.200

Guvernul a suplimentat cu 2.200 numărul posturilor din învăţământul preuniversitar de stat, printr-o hotărâre pentru modificarea HG nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului...

Neatenția la școală sau notele mici se pot vindeca la oftalmolog! Specialiștii recomandă un control pentru copii la începutul anului școlar

Un copil care are probleme la școală, fie de neatenție, fie de performanță, determină părinții să se îndrepte către un psiholog sau către un...

Revenirea în băncile școlii: sfaturi pentru hidratarea optimă a copiilor pe tot parcursul zilei 

Începutul anului școlar este încărcat întotdeauna de emoții, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Finalizarea temelor de vacanță, achiziționarea noii uniforme și a...

Weekend Sessions – 30 de ilustratori și artiști expun la cel mai cuminte festival din România pe 17 și 18 septembrie

Weekend Sessions, cel mai cuminte festival din România, va găzdui pentru prima oară o galerie de artă în aer liber, pe 17 și 18...

Programul Național Cantus Mundi lansează audițiile pentru Atelierele de percuție

Programul Național Cantus Mundi anunță deschiderea audițiilor pentru participarea la Atelierele de percuție, coordonate de experimentații muzicieni și formatori Zoli Toth și Bogdan Pop. Atelierele...

Grupul LEGO continuă misiunea de a inspira și dezvolta micii constructori în cadrul Destiny Park

Grupul LEGO se alătură primului parc de edutainment din România, Destiny Park, inaugurat la începutul lunii, oferind o experiență care îi pregătește pe cei...

Pe fondul discriminării și al stereotipurilor de gen, fetele din întreaga lume rămân în urma băieților la matematică – UNICEF

Conform unui nou raport publicat de UNICEF, fetele din întreaga lume rămân în urma băieților la matematică. Sexismul și stereotipurile de gen se numără...

Normele de aplicare a serviciilor de telemedicină, aprobate

La propunerea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat, miercuri, 14 septembrie 2022, proiectul de Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor...

Conferința „România în Siguranță”, un program național de educație pentru siguranță rutieră și prim-ajutor

Asociația pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului (EDIT), în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) anunță continuarea programului național „România în Siguranță”. Conferința...

Eliminarea bursei sociale pentru elevii din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate va agrava abandonul școlar. Salvați Copiii România solicită restabilirea...

Organizația Salvați Copiii România condamnă eliminarea fără nicio justificare a bursei de merit pentru clasa a V-a și a bursei de ajutor social pentru...

Au început înscrierile la „Hai la Olimpiadă!”, programul dedicat pentru pregătirea elevilor pasionați de matematică, fizică sau informatică

Fundația Nouă ne pasă a deschis înscrierile pentru cea de-a X-a ediție a programului „Hai la Olimpiadă!”. Elevii din sistemul public de învățământ pasionați...

Festivalul de reconstituire istorică daco-romană „Zilele Columnei”, ediția a II a, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României și Asociația Terra Dacica Aeterna organizează a doua ediție a festivalului de reconstituire istorică daco-romană „Zilele Columnei”. Evenimentul se...

Elevii aflaţi în dificultate din perspectivă socio-economică vor primi burse sociale de 200 de lei

Guvernul va aproba o hotărâre prin care toţi elevii aflaţi în dificultate din perspectivă socio-economică vor beneficia de burse sociale în cuantum de 200...

TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI, la Muzeul Național al Țăranului Român

  Cruce-n casă, Cruce-n piatră, Dumnezeu cu noi la masă, Maica Precistă pe fereastră. Muzeul Național al Țăranului Român prăznuiește, în ajunul zilei de 14 septembrie, ...

Ministrul Gabriela Firea anunță finalizarea unui proiect important privind egalitatea de șanse între femei și bărbați

Ministrul Gabriela Firea a anunțat finalizarea unui proiect important prin care egalitatea de șanse între femei și bărbați nu rămâne doar la nivel de...

Gașca Zurli și Zebra Tony pornesc în turneul național „Superpietonii”, cu misiunea de a-i învăța pe copii, dar și pe părinți cele mai importante...

Gașca Zurli, cu sprijinul Lidl România, continuă programul „Verde la educație pentru circulație”, prin turneul național „Superpietonii”. Începând cu 25 septembrie, Gașca Zurli împreună cu...

 Bucharest International Dance Film Festival anunță câștigătorii celei de-a opta ediții

Unica manifestare cinematografică din România dedicată filmelor de dans, BIDFF - Bucharest International Dance Film Festival și-a desemnat câștigătorii duminică seara, 11 septembrie, după...

Ministrul Educației subliniază că gratuitatea transportului elevilor şi bursele sociale sunt asigurate de la bugetul de stat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunțat, sâmbătă, că asigurarea gratuităţii transportului elevilor şi bursele sociale sunt de maximă importanţă pentru Guvernul României şi sunt...

Pacienții nu trebuie să plătească testul anti–Covid 19 la internarea într-o unitate sanitară

Prof. univ. dr. Alexandru RAFILA, ministrul Sănătății a aprobat un Ordin de ministru privind unele măsuri ce se aplică de unitățile sanitare, în situații...

Ultimele stiri

Cele mai citite