Școala românească în 2021: Consiliul Elevilor face bilanțul

La finalul unui an în care cursurile s-au desfășurat mai mult online decât fizic în școli, elevii spun că în perioada învățământul „la distanță” relația elev-profesor a fost mult mai strânsă. Președintele Consiliului Elevilor face bilanțului anului 2021, scrie Money.ro.

Președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE), Silviu Morcan, spune că în 2021, la fel ca în anul anterior, cursurile s-au desfășurat mai mult online.

„Probabil că mai mult de jumătate a fost online, dar depinde de fiecare școală în parte, cum a fost scenariul de funcționare. Au fost perioade în care majoritatea elevilor au făcut ore în format online pe la începutul anului, atunci când autoritățile nu făcuseră pregătirile așa cum se cuvine”, spune reprezentantul elevilor.

Singurul beneficiu al acestui sistem, în opinia elevilor, a fost că s-au dezvoltat relațiile dintre elevi și profesori.

„Cumva și noi am fost alături de profesori și ei au fost alături de noi, poate mai mult decât înainte. Am văzut situații în care elevii și-au ajutat profesorii să descopere platfomele digitale de predare în online, am văzut foarte multe metode inovative de predare pe diferite platforme, nu neapărat ale ministerului, ci pur și simplu după cercetări amănunțite din partea elevilor sau profesorilor. Din acest punct de vedere, din perspectiva colaborării, cred că este un mare plus și cred că ar trebui să se continue. Probabil că relația elev-profesor a fost mult mai stânsă decât în alți ani, pentru că am vrut să compensăm cumva lipsa interacțiunii fizice cu o legătură mai mare avută în mediul online”, mai spune Silviu Morcan.

Acesta a fost, cel mai probabil, singurul plus al sistemului online. Elevii spun că, și în acest an, ca în 2020, mii de tineri nu au avut acces la internet sau la infrastructura necesară orelor online.

Chiar și pentru cei care au avut astfel de condiții, orele online au însemnat pierderi, care, spun elevii, nu au fost evaluate corect până acum. Și vina aparține deopotrivă, cred tinerii, autorităților, profesorilor și elevilor.

„Poate cele mai mari hibe ale școlii online au fost generate de lipsa formării profesorilor. Ei nu au fost pregătiți pentru predarea în mediul online, nici ei și nici elevii. Poate nici elevii nu și-au dat interesul de a studia în acest format, un lucru oarecum firesc din pespectiva motivației, a aspectelor psiho-sociale, pentru că este mult mai greu să interacționezi în fața unui ecran cu camera închisă și microfonul oprit și să te compari cu zilele în care erai la școală în fața celorlalți colegi și în fața profesorului, care îți preda și care putea să vadă reacțiile tale, ceea ce făceai în bancă și să te ajute direct dacă nu înțelegeai. Acum, ne-am lovit de un foarte mare dezinteres din ambele părți”, crede președintele CNE. Acesta adaugă că statul avea obligația să asigure platfome educaționale stabile pe care să studieze toți elevii și forme de evaluare în spațiul online, care să combată frauda.

De altfel, din punct de vedere al evaluării, elevii au rețineri cu privire la relevanța notelor obținute.

„Sincer să fiu, nu cred că sunt relevante notele din educația online pentru simplul fapt că nu s-au putut susține teste, asculări într-o manieră care să fie obiectivă, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, iar de foarte multe ori și noi, și profesorii ne-am complăcut în a lua de pe internet niște informații și a le prezenta în fața clasei fără a mai trece prin filtrul gândirii. Și lucrul acesta poate s-a amplificat și mai mult față de alți ani, când se întâmpla acest lucru, dar nu la acest nivel ca în școala online”, spune liderului elevilor.

El susține că în această perioadă au predominat notele foarte mici sau foarte mari, lipsind elevii de mijloc, pentru că profesorii fie au fost foarte înțelegători și indulgenți, fie foarte severi.

Deși au cerut renunțarea la teze în primul semestru al anului școlar 2021-2022, Ministerul Educației a decis doar reducerea numărului de teze.

„Cred că ar fi fost un moment oportun pentru Ministerul Educației să regândească conceptul de teză, să schimbe paradigma aceasta a evaluării odată pentru totdeauna și să organizeze o testare standardizată în baza căreia elevii și profesorii să știe foarte clar la ce nivel se află după doi ani în care orele s-au desfășurat mai degrabă online. Era necesară o evaluare centralizată și mai bazată pe feedback, nu pe notă, pentru că nota din păcate, după foarte mulți ani, am constatat că nu reflectă cunoștințele elevului, ci doar capacitatea de a reține informații, ceea ce este trist”, mai spune Silviu Morcan.

El critică și întârzierea cu care se face refoma curriculară.

„Ministerul spune că vom vedea noile planuri cadru pentru liceu abia în 2023, iar Bacalaureatul bazat pe competențe va fi abia în 2026, timp în care generațiile de elevi care au început clasa pregătitoare acum 10 ani, au început să studieze la liceu după cadrul vechi, deși ei la început au urmat planuri cadru noi bazate pe competențe începând din clasa pregăitoare și până în clasa a opta, ceea ce este un lucru total nefiresc și total iresponsabil din partea ministerului, care a fi trebuit să genereze niște planuri cadru noi gata să fie aplicate pentru generația care acum un an a intrat în clasa a noua. Este o ruptură. Până acum elevii au învățat pe bază de competențe, pe arii curriculare noi, și acum când ajung la liceu dau Bacalaureatul din ”, acuză reprezentantul elevilor.

Dar, probabil, testarea elevilor a atras în 2021 cele mai multe comentarii din partea tinerilor, părinților, profesorilor și politicienilor. Când, spre finalul anului, problema părea rezolvată pin achiziția a milioane de teste din salivă, acestea s-au dovedit insuficiente. Mai mult, elevii spun că ministerele Educației și Sănătății „s-au spălat pe mâini” în ceea ce privește testarea și au „aruncat răspunderea pe școli, elevi și profesori”.

„Am solicitat Ministerului Sănătății o analiză onestă a concludenței acestor teste din salivă, momentan nu am primit niciun răspuns. Ministerele au aruncat răspunderea pe școli și pe părinți și pe elevi, fără să se mai implice, fără să asigure o procedură clară de testare și am văzut că majoritatea școlilor au decis ca testarea să se desfășoare acasă în prezența părinților pentru că nu pot asigura nici resursa umană, nici infrastructura pentru ca ele să poate fi făcute în școală, ceea ce este dezamăgitor pentru că nu putem să ne asigurăm că elevii sau părinții administrează testele într-o manieră corectă”, susține liderul elevilor.

La capitolul minusuri pentru 2021, elevii trec și structura anului școlar, modificată de multe ori fără consultarea lor, precum și asigurarea transportului gratuit, problemă care nu a fost încă rezolvată.

„În principiu, bilanțul anului 2021 din punct de vedere al educației a fost mai mult sau mai puțin bun. De la începutul anului, am văzut multe măsuri care s-au schimbat de pe o zi pe alta, oficiali care ieșeau la declarații de pe o zi pe alta și anunțau schimbări în legislație, iar directorii, profesorii, elevii și părinții nu mai știau exact ce se întâmplă. Și, din acest punct de vedere, din perspectiva predictibilității și a asumării din partea guvernanților, nu a fost neapărat un an foarte bun”, mai spune Silviu Morcan.

Share Button

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *