Rețeaua privată de sănătate REGINA MARIA a inaugurat recent în cadrul Policlinicii Băneasa, primul și singurul Centru privat de Somnologie Pediatrică din România, cu o abordare integrată, multidisciplinară, explorând întreaga gamă de opțiuni în tratament.

Centrul de Somnologie Pediatrică este unul de referință în țară, este disponibil pacienților din luna august a acestui an și este coordonat de Dr. Mihaela Oros, doctor în științe medicale, medic primar pediatru și specialist pneumolog, atestat în somnologie Nivel I+II cu supraspecializare în somnologia pediatrică și polisomnografie la Cincinnati Children’s Hospital Medical Center din SUA.

Abordare integrată a fiecărui caz

Noutatea pe care o aduce acest centru în România este abordarea integrată a fiecărui caz în parte, care se realizează print-un mecanism bine definit de investigații, completate de testare și monitorizare constantă.
În acest sens, sunt efectuate următoarele teste:

Chestionare specifice pentru copii – evaluează simptomele asociate tulburărilor respiratorii din timpul somnului;
Consulturi interdisciplinare – identificarea problemei și evaluarea necesității ulterioare în vederea stabilirii diagnosticului;
Polisomnografia – standardul de aur în depistarea tulburărilor respiratorii în timpul somnului;
Poligrafia cardiorespiratorie – investighează funcțiile de somn, respirație, circulație, mișcare;
Pulsoximetria nocturnă continuă – măsoară saturația oxigenului în sângele periferic.

O echipă multidisciplinară

Dr. Mihaela Oros coordonează o echipă formată din medici care acoperă o arie largă de specialități, precum: alergologie și imunologie, cardiologie pediatrică, chirurgie pediatrică, ecografie pediatrică, genetică, neurologie pediatrică, nutriție, ORL, ortopedie pediatrică, pediatrie, pneumologie pediatrică, psihologie/psihiatrie pediatrică, somnologie pediatrică, monitorizare și tratament al tulburărilor de respirație în timpul somnului.

În cadrul Centrului de Somnologie Pediatrică sunt tratate numeroase afecțiuni precum tulburări de adormire sau treziri nocturne, sforăit, Sindorm de Apnee în Somn Obstructiv (SASO), ADHD, Enurezis, mișcarea periodică a membrelor (PLMS), Boala Duchenne și alte boli neuromusculare, boli genetice, Jet Lag.

Centrul de Somnologie Pediatrică dispune de o capacitate de răspuns la consultații de aproximativ 1.500 de cazuri pe lună, incluzând aici consultațiile specialităților pediatrice. Investigațiile din timpul zilei cât și cele de somn reprezintă o parte din activitatea centrului și se efectuează în situațiile în care sunt necesare pentru diagnosticarea și monitorizarea unor afecțiuni. Centrul pune la dispoziție 2 polisomnografe și 2 poligrafe de ultimă generație pentru monitorizarea somnului.

Ce este somnologia pediatrică și de ce este importantă?

Identificarea precoce a unui copil cu tulburări de respirație în timpul somnului poate fi privită ca o acțiune de prevenție a viitoarelor evoluții nefaste ale viitorului adult. Impactul sindromului de apnee de tip obstructiv în timpul somnului (SASO) este cu atât mai important la vârsta pediatrică cu cât necesitățile de somn sunt mult mai crescute decât la adulți – durata de somn este mai mare, corespunzând intensei dezvoltări neuronale şi somatice de la această vârstă. În plus, patogenia tulburărilor de respirație în timpul somnului se suprapune pe un sistem fiziologic aflat în dezvoltare dinamică, generând astfel vulnerabilități specifice care nu se întâlnesc în mod obişnuit la adulți.

În timpul somnului se secretă hormoni de creştere, prolactină, testosteron, creşte producția de proteine şi are loc reglarea temperaturii, cât şi modularea intensă a sistemului nervos autonom şi a organelor sale țintă. Somnul contribuie la homeostaza funcțiilor imune iar în acest sens numeroase studii au arătat că deprivarea de somn sau fragmentarea somnului la copil are drept consecință o frecvență mai mare a infecțiilor, cât şi dereglarea imunității nespecifice. Somnul are, de asemenea, un rol important în reglarea stărilor emoționale şi a comportamentelor sociale, consolidând memoria şi facilitând învățarea.

Din această perspectivă, în ultimele 2 decenii se constată o asociere progresivă între tulburările de somn la copii şi afecțiunile cardiovasculare, metabolice şi dezvoltarea neurocognitivă a copiilor.

Progrese la nivel internațional

Într-un context în care uneori rețelele de socializare vorbesc despre somnologia pediatrică în termeni de „altă boală inventată”, cercetările medicale dovedesc contrariul. Atunci când la polisomnografie sau poligrafia cardiorespiratorie apar evenimentele apneice însoțite de scăderea oxigenului, este momentul în care problemele se dovedesc a fi reale şi nu doar un produs al imaginației.

Progresele importante care s-au făcut la nivel mondial în ultimii 50 de ani în înțelegerea mecanismelor patogenice şi consecințelor tulburărilor de somn şi în mod particular ale sindomului de apnee în somn (SASO) la adulți, au facilitat ulterior dezvoltarea somnologiei pediatrice.
Acest proces inaugural al somnologiei pediatrice s-a concretizat în primul rând prin deschiderea unor laboratoare de somn dedicate copiilor, prin supraspecializarea medicilor, cât şi prin studiile ale căror rezultate au fost publicate, în efortul de a înțelege caracteristicile somnului şi ale tulburărilor de somn specifice vârstei pediatrice.

Evoluția somnologiei pediatrice în România

În România, somnologia a parcurs un drum lung până la afirmare, iar somnologia pediatrică este un domeniu în care s-au făcut primii paşi şi la noi în țară. În martie 2016 a avut loc în Bucureşti o conferință de presă în care au fost comunicate rezultatele primului studiu din România care a evaluat riscul pentru tulburări de respirație în timpul somnului la copii şi adolescenți.

Cercetarea epidemiologică s-a efectuat în colaborare cu Institutul de Cercetare Gfk România, pe un eşantion de 1272 respondenți, în luna ianuarie 2015, iar rezultatele au arătat că 9,6% sau, cu alte cuvinte, 1 din 10 copii riscă să dezvolte tulburări de respirație în timpul somnului. Aceste date reflectă dimensiunea reală a situației la nivel local și justifică eforturile necesare pentru creșterea gradului de conștientizare atât în rândul medicilor, al publicului larg, cât și efortul financiar al unui sistem de sănătate pentru diagnosticul, monitorizarea și tratamentul sindromului de apnee în somn la copii și adolescenți.