“Rata acoperirii vaccinale antigripale nu a crescut de la pandemia din 2009, iar acest lucru este îngrijorător. Europa este singura regiune în care acoperirea vaccinală este în scădere în multe dintre țări,” a semnalat dr. Pasi Penttinen, Coordonator al Programului de Supraveghere pentru Gripă şi Virusuri Respiratorii, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
Scăderea numărului de copii vaccinați în România reprezintă un semnal de alarmă atât pentru specialiști, cât și pentru autorități. Opinia comună formulată de specialiști indică încă odată necesitatea informării corecte și obiective a părinților, aceștia trebuind să conștientizeze și să își asume riscurile la care își expun copiii în lipsa vaccinării.
Specialistii avertizeaza ca copiii şi vârstnicii prezintă risc crescut de a dezvolta complicaţii severe din cauza gripei, în aceeşi situaţie fiind şi pacienţii cu boli cronice. Peste 90% dintre decesele atribuite gripei apar la pacienţii cu boli cronice, însă şi adulţii sănătoşi sunt expuşi îmbolnăvirii cu virus gripal. Cea mai frecventă complicaţie indusă de virusul gripal este pneumonia, ce poate fi însoţită de insuficienţă respiratorie acută. Alte complicații frecvente care pot crește indicele de mortalitate sunt: suprainfecţia bacteriană pulmonară cu S. Pneumoniae, S. Aureus şi H. Influenzae. Complicaţiile severe ale gripei includ şi exacerbarea bolilor cronice cardio-pulmonare: BPOC, astm bronșic, insuficienţă cardiacă congestivă.
“Vaccinurile gripale disponibile şi utilizate de peste 60 de ani sunt bine tolerate şi eficiente în prevenirea atât a formelor uşoare, cât şi a formelor severe de gripă. La nivelul populaţiei vârstnice, vaccinarea reduce morbiditatea asociată gripei cu până la 60% şi mortalitatea cu până la 80%,” atentioneaza si prof. univ. dr. Victoria Aramă, specialist boli infecţioase, Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof.Dr. Matei Balș”.
În cadrul celei de-a cincea ediții a Forumului Național STOP GRIPĂ – eveniment dedicat prevenției prin vaccinare – experţi români şi din străinătate, reprezentanţi ai societăţii civile şi, nu în ultimul rând, reprezentanţi ai Direcţiilor de Sănătate Publică din ţară, au formulat încă odată o opinie comună în ce priveşte necesitatea existenţei unui cadru legal care să reglementeze vaccinarea în România.
În egală măsură, raportându-se la contextul actual, în care acoperirea vaccinală a scăzut alarmant şi România se confruntă cu o epidemie de rujeolă, s-a conturat mai mult ca oricând necesitatea unei discuţii realiste şi argumentate despre vaccinare ca act de prevenţie responsabil, inclusiv vaccinarea antigripală, aflându-ne la începutul sezonului gripal 2016-2017.
Statistici europene despre gripă şi vaccinare antigripală
Recomandările ferme ale Consiliului European din 2009 şi ale Grupului Strategic Consultativ de Experţi (SAGE) din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2012 în ce priveşte vaccinarea antigripală vizează în continuare următoarele categorii: vârstnici (+65 de ani), pacienţi cu afecţiuni cronice, personal medical, copii sub cinci ani şi femei însărcinate. Acoperirea vaccinală recomandă pentru gripă este de peste 75%.
ECDC monitorizează severitatea fiecărui sezon gripal și, când se impune, transmite alerte autorităţilor din statele membre şi comunităţii din domeniul sănătăţii publice, informeazând publicul despre măsurilor de prevenţie. Reţeaua VENICE (Vaccine European New Integrated Collaboration Effort) a ECDC urmărește şi monitorizează utilizarea vaccinurilor gripale la nivelul fiecărei ţări, în mod specific pentru anumite categorii de populaţie.
“În sezonul gripal 2008/2009 şi 2012/2013 acoperirea vaccinală la vârstnici (+65 de ani) a fost de peste 70% în Olanda, Irlanda de Nord, Scoţia şi Anglia, în timp ce în unele ţări Baltice a fost raportată o acoperire de doar 1%. Şase ţări europene nu monitorizează vaccinarea antigripală pe grupe de vârstă specifice: Grecia, Cipru, Bulgaria, Cehia, Liechtenstein şi Belarus. În sezonul gripal 2012/2013 acoperirea vaccinală antigripală în România a fost de 53%, în creştere faţă de sezonul anterior, în timp ce Polonia, Germania şi Italia au raportat o scădere a acoperirii vaccinale,”a precizat Dr. Pasi Penttinen.
Conform datelor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în sezonul gripal 2015-2016 numărul cazurilor confirmate cu gripă în cadrul supravegherii afecțiunilor clinice compatibile cu gripa (ILI) a fost de 1.064 cu virusuri gripale tip A şi 110 cu virusuri gripale tip B. Din cele 4.263 cazuri de afecțiuni clinice compatibile cu gripa raportate, un procent de 55,5% s-au internat (2.366 cazuri), iar cele mai multe cazuri care au necesitat internarea au fost persoanele cu vârstă de peste 65 de ani.
În cadrul campaniei naţionale de vaccinarea antigripală, în sezonul 2015-2016, au fost distribuite de către Ministerul Sănătaţii pentru vaccinarea grupelor populaționale aflate la risc 642.810 doze de vaccin gripal. Au fost vaccinate 636.755 persoane, acoperirea vaccinală în populația generală fiind de 3,2 %.
Sezonul 2015-2016 a fost mai sever decât cel anterior. Proporţia cazurilor de gripă şi infecţiile respiratorii severe (SARI) confirmate cu virus gripal A(H1)pdm09 pentru care a fost menţionată ventilația a fost mai mare în acest sezon (47%) față de sezonul precedent (29%). Rata pozitivității pentru SARI confirmat cu virus gripal A(H1)pdm09 a înregistrat valoarea cea mai ridicata la grupa de vârstă 50-64 ani (32%). Rata fatalității cazurilor de SARI confirmate cu virus gripal a fost mai mare în acest sezon (49,03%) față de sezonul precedent (13,75%). Numărul de decese confirmate cu virus gripal a fost de 107. Numărul de decese la cazuri confirmate cu virus gripal, provenind atât din sistemul de supraveghere sentinelă SARI, cât și din sistemul de supraveghere de rutină a fost de 2,7 ori mai mare în sezonul 2015-2016, față de sezonul precedent: 107 față de 40.
Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru sezonul 2016-2017
Conform statisticilor, în Europa, vaccinarea împotriva gripei sezoniere previne anual între 1,6 şi 2,1 milioane de cazuri de gripă şi între 25.200 şi 37.200 de decese.
“Vaccinul gripal este o măsură activă de prevenire a gripei sezoniere, fiind sigur, eficient şi reducând impactul epidemiilor. Compoziţia vaccinului gripal pentru sezonul 2016/17, emisfera nordică, conform recomandării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virus, A/Hong Kong/4801/2014 (H3N2)-like virus şi B/Brisbane/60/2008-like virus (B/Victoria lineage),” a menţionat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Președintele Societăţii Române de Microbiologie şi membru în Comitetul Permanent al Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) Europa.
“Vaccinurile gripale disponibile şi utilizate de peste 60 de ani sunt bine tolerate şi eficiente în prevenirea atât a formelor uşoare, cât şi a celor severe de gripă. La nivelul populaţiei vârstnice, vaccinarea reduce morbiditatea asociată gripei cu până la 60% şi mortalitatea cu până la 70–80%. La adulţii sănătoşi vaccinul este eficient (70–90%) reducând morbiditatea asociată gripei. Eficacitatea şi siguranţa vaccinării sunt elementele cheie ale profilaxiei gripei. Un studiu efectuat în 2002 în Statele Unite la grupa de vârstă 50 – 64 de ani şi la care exista o prevalenţă a bolilor cronice a demonstrat că rata de mortalitate prin gripă este de 50% pentru pacienţii care sunt în evidenţă cu boli cardiace şi de 100% pentru cei care sunt în evidenţă cu două afecţiuni cronice,” a declarat Prof. Univ. Dr. Victoria Aramă, specialist boli infecţioase, secţia adulţi la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof.Dr. Matei Balș”.
Medicii de familie sunt deseori în situaţia de a nu avea anumite vaccinuri în cabinete, cauza fiind procesul anevoios de achiziţie şi distribuţie.
“Dacă pentru copii există anumite vaccinuri gratuite incluse în Planul Naţional de Vaccinare, pentru un adult asigurările medicale nu acoperă nimic pentru imunizarea prin vaccinare. În momentul de faţă vaccinarea antigripală este posibilă gratuit doar pentru categoriile aflate la risc. Am cerut Casei Naţionale de Asigurări compensarea vaccinurilor, reducerea de preţ pe bază de prescripţie, putând astfel să creştem rata acoperirii vaccinale. Există ţări europene care au implementat acest sistem şi au avut succes,” a precizat Dr. Sandra Alexiu, Vicepreședinte, Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF).
Preşedintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF), Dr. Valeria Herdea a adresat o serie de mesaje adresate decidenţilor, societăţii civile şi personalulului medical, în ce priveşte accesul la vaccinare, sintetizate în “10 pași simpli ai prevenţiei în faţa bolilor infecțioase prevenibile prin vaccinare”.
“O ţară bogată investeşte în prevenţie, o ţară săracă investeşte în tratament. România ar trebui să scape de ideea că suntem o ţară săracă. Sunt convinsă că există bani şi pentru vaccinuri şi pentru nutriţie, pentru toate nevoile grave din sistemul medical. Munca zilnică cu pacientul nu este uşoară, însă acel moment în care bariera de frică în ce priveşte vaccinarea este depăşită, prin înţelegerea clară a protecţiei oferite de vaccin, aduce cea mai frumoasă răsplată. Avem nevoie să existe vaccinuri conform prevederilor Calendarului de Vaccinare şi asigurate în flux continuu! Mă mândresc că sunt medic de familie. Am nevoie de sprijinul dumneavoastră, al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului de Finanţe pentru a avea un proces de vaccinarea 100% funcţional,” a declarat Dr. Valeria Herdea.
