Primele 1.000 de zile, de la începutul sarcinii și până la vârsta de 2 ani, sunt definitorii pentru dezvoltarea sănătoasă a viitorului adult, au evidentiat specilistii cu ocazia unui eveniment organizat de Nestle. Dana Rogoz, invitat special, a povestit că „principalul obiectiv al unui părinte este să crească un copil sănătos și să îi formeze cele mai corecte deprinderi alimentare, încă din primele 1000 de zile. Am pus mare preț pe alăptare, iar Vlad a fost alăptat până la 6 luni exclusiv. Dar acum că a împlinit un an, trecem printr-un proces natural de înțărcare și am fost nevoită, astfel, să aleg un lapte de creștere care să fie adaptat vârstei, care să-i asigure toate vitaminele și mineralele de care are nevoie și care să îi placă lui Vladuț”.
Medicii au explicat ca asigurarea unei nutriții de calitate pentru mamele, sugarii și copiii mici din zilele noastre, constituie fundația pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a viitoarelor generații.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni și începerea diversificării după această vârstă, continuând, în paralel, și alăptarea cât mai mult timp posibil.
„Laptele matern reprezintă alimentul ideal pentru sugar până la 6 luni, conținând toți nutrienții necesari pentru o creștere armonioasă și dezvoltare optimă a copilului. Alimentația naturală asigură un sistem imunitar sănătos și îl protejează față de infecții sau răceli. Statisticile arată că aproximativ 95-98% dintre mame își pot alăptă cu succes copilul, însă trebuie susținute atât de familie, cât și de personalul medical calificat. Laptele matern este cel mai de preț dar pe care îl pot oferi copilului lor”, a declarat dr. Cornelia Preda, medic primar neonatolog.
Copiii cu vârstă între 1 și 3 ani au nevoi nutriționale mult mai mari decât adulții pe kg/corp, pentru că au un ritm de creștere mai accelerat. În același timp, stomacul lor este mic, reprezentând 20% din capacitatea gastrică a adultului.
La 1 an, copiii au nevoie de 4 ori mai mult fier și de 5 ori mai mult calciu, iod, vitamina A și vitamina C decât un adult. Cel mai bun exemplu este laptele: după vârsta de 1 an, atunci când nu mai primesc lapte matern, copiii au nevoie de un lapte de creștere potrivit vârstei, care să le asigure, la fiecare masă, necesarul de minerale și vitamine, nu un lapte care să le îngreuneze digestia; mulți părinți fac greseala de a include în meniul copiilor același lapte pe care îl consumă întreaga familie.
După vârsta de 1 an, atunci când alăptarea nu mai este posibilă, laptele de creștere râmâne un aliment de bază în hrana copilului, specialiștii recomandând 400 – 500 ml zilnic.
„Două mese a câte 250 ml de lapte de creștere asigură copiilor 70% din necesarul zilnic de calciu și zinc și peste 60% din necesarul zilnic de fier. Acest lucru este diferit în cazul copiilor la care cele 2 mese sunt reprezentate de laptele de vacă, necesitând suplimentarea cu fier, zinc sau calciu pentru un aport nutrițional complet. Laptele de creștere conține deja toate vitaminele și mineralele necesare celor mici pentru o dezvoltare armonioasă”, a explicat la rândul său dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru.
Specialistii au atras atentia că alimentația necorespunzatoare în primii ani de viață poate conduce la apariția obezității, a anemiei feriprive sau a deficiențelor de calciu și vitamina D, cele mai întâlnite probleme nutriționale în rândul copiilor și care, netratate, se pot reflecta în starea de sănătate a viitorului adult.
“O cauză importantă a obezității este excesul de proteine, în primii ani de viața, peste nivelul optim pentru creștere, producându-se modificări în organismul celor mici. Diversificarea precoce a alimentației și hrana neadecvată vârstei (cum ar fi laptele cu un conținut mare de proteine de slabă calitate) sunt factori de risc în dezvoltarea obezității“, a completat dr. Mihaela Oros.
