Ce e normal la început
Primul dinte apare, cel mai des, între 6 și 12 luni. Variațiile de câteva luni sunt firești și nu indică, de obicei, o problemă. Important este ritmul general: după ce vezi primul dinte, urmează treptat și ceilalți.
În această perioadă sunt frecvente salivarea crescută, gingiile mai sensibile și pofta de „ronțăit”. Disconfortul se poate calma cu masaj gingival și inele de dentiție răcite (nu înghețate). Febra mare sau diareea persistentă nu sunt cauzate de erupția dentară și necesită consult pediatric.
Seara, după periaj, rămâne doar apă. Biberonul cu lapte sau suc pe timpul nopții expune dinții noi la zaharuri și crește riscul de carie. Prima evaluare se programează odată cu erupția primului dinte sau în jurul vârstei de un an, în cadrul clinicilor INO Dental din Floreasca și Pantelimon.
Îngrijirea zilnică de la primul dinte
Periajul începe din ziua în care vezi primul dinte. De două ori pe zi, cu periuță soft, mișcări scurte și blânde pe linia gingiei. Pasta cu fluor rămâne esențială: o peliculă cât un bob de orez sub 3 ani, un bob de mazăre între 3–6 ani. Părintele dozează pasta, ghidează mișcările și face „retușul” final, coordonarea fină apare, de regulă, după 7–8 ani.
Când dinții încep să se atingă, introdu curățarea interdentară. Un floss-holder în formă de „Y” ajută mult la început; dușul bucal poate fi folosit ca sprijin, nu ca înlocuitor pentru ață.
Seara rămâne regula simplă: după periaj, doar apă. Evită biberonul cu lapte sau suc peste noapte și limitează ronțăitul continuu în timpul zilei; funcționează mai bine 2–3 ferestre reale de gustări, cu apă între mese. Schimbă periuța la 3 luni sau mai devreme dacă firele se desfac.
Prima vizită în clinică
Prima întâlnire nu înseamnă tratamente, mai degrabă este o evaluare. Programăm vizita odată cu erupția primului dinte sau în jurul vârstei de un an. Întâlnirea este scurtă și blândă: copilul vede spațiul, „numărăm dinți”, ne jucăm cu oglinjoara, iar părintele primește repere clare pentru acasă.
Ce facem concret: verificăm dinții și gingiile (pete albe, colorații, zone sensibile), discutăm dieta și obiceiurile de somn, stabilim periajul corect cu fluor și intervalul controalelor. Dacă apar semne de risc (biberon la somn, gustări dese, pete albe), introducem măsuri simple: lacuri cu fluor când e indicat, ajustări de rutină, monitorizare mai frecventă. În clinicile noastre, accentul rămâne pe o experiență calmă, previzibilă și pe explicații scurte, ușor de pus în practică.
Semne care cer programare rapidă
Sunt câteva lucruri simple pe care le poți observa acasă și care merită verificate fără amânare. Ideea nu este să „alarmăm”, ci să intervenim devreme, când soluțiile sunt ușoare pentru copil.
- Pete albe lângă gingie (mai ales pe incisivii de sus). Sunt primele semne de carie incipientă; tratăm preventiv înainte să apară cavitatea.
- Sângerare la periaj sau gingii umflate care persistă mai multe zile. De obicei, igiena corectată rezolvă; dacă nu, verificăm cauza.
- Miros neplăcut care nu cedează după periaj. Poate indica placă bacteriană restantă, leziuni incipiente sau obiceiuri alimentare care trebuie ajustate.
- Durere la mușcat / sensibilitate la rece sau dulce. La dinții de lapte evoluția e rapidă; intervenim devreme.
- Refuzul alimentelor tari sau mestecat „pe o singură parte”. Poate ascunde sensibilitate sau o carie pe care nu o vezi ușor.
- Lovituri la dinți (căderi, impact la joacă). Chiar dacă dintele pare „ok”, evaluăm mobilitatea și rădăcina.
- Întârzieri evidente ale erupției (pauze >6–8 luni după apariția primilor dinți) sau erupție constant dureroasă cu refuz alimentar.
Nu este vorba despre panică, ci despre liniște. Când apare oricare dintre semnele de mai sus, un control scurt și blând în clinicile noastre, alături de Dr. Alina Pripici, lămurește rapid situația și permite intervenții discrete, înainte de tratamente complicate. Copilul rămâne confortabil, iar voi plecați cu un plan clar pentru acasă.
