La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 20 mai 2017, între orele 18 – 22, vă așteptăm cu expoziții noi, filme documentare, ateliere de hârtie manuală și muzici susținute de celebra Fanfară Zece Prăjini.
Anul acesta expoziția permanentă va fi închisă deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff se află în lucrări de consolidare și restaurare.
Program:
Muzeul [in]vizibil #2 – Număr de inventar 111 – expoziție în Sala Foaier
Muzeul, asemenea recensământului și hărții, este o versiune iar uneori chiar o ficțiune a trecutului. Timpul le perturbă continuu, în ciuda obstinației cu care acestea adună alte și alte urme. Ambiția de a reflecta trecutul, dacă există, este utopică. Trăind prin fragmente, muzeul le agregă în forme ce tind să fie totalizatoare, aproape intangibile, nu întotdeauna chestionabile. Mai mult, aceste variante ale TRECUTULUI sunt periodic conservate și restaurate, ca într-un veritabil cult. Unul din efectele palpabile ale muzeificării este re-teritorializarea timpului. Prin depunerile sale succesive însă, muzeul se dovedește a fi și un sol ce poate oferi surprizele de care îndeobște are parte arheologul.
Dintr-un muzeu centenar, cum este Muzeul Național al Țăranului Român, se pot extrage aleator probe alături de care să pornești într-un voiaj inedit dar revelator prin propriul său trecut, nu de puține ori minat de situații dificile ori puncte de trecere aproape imposibile. O asemenea călătorie ne-am propus și noi, în al 111-lea an de existență, prin explorarea arhivei, a colecțiilor MNȚR și prin expunerea a tot ce a fost înregistrat cu numărul de inventar 111. Această secțiune în timp devine cu atât mai sugestivă în dialogul cu cele trei proiecte de muzeu — Alexandru Tzigara-Samurcaș, Tancred Bănățeanu și Horia Bernea — pe care inițiatorii acestora dar și momente istorice diferite și le-au impus.
Număr de inventar 111 este o continuare a explorărilor muzeale inițiate cu ocazia celebrării întemeierii MNȚR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil.
Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache
Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești – expoziție în Sala Tancred Bănățeanu
Expoziția închipuie, într-o rostire contemporană, priveliștile, rosturile și poveștile din Ținutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace de femei, țesătoare pricepute, ori mâni de bărbați iscusiți; sunt arătate lucruri folosite în viața de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. O bună parte dintre acestea provin din colecțiile Muzeului Țăranului, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire și împrumutate nouă de colecționarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu, Amelia Papazissu. Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mânzălești – punct muzeal la realizarea căruia a participat și o echipă de la Muzeul Național al Țăranului Român. Toate acestea sunt rodul meșteșugului, talentului și pasiunii meșterilor țesători, olari, pietrari, fierari, tâmplari din Ținutul Buzăului.
Ca o completare a expunerii, vom proiecta filmele documentare, Focul și Lemnul, realizate de Digi World. Proiecțiile vor avea loc la Clubul Țăranului, de la orele 18 și 20.30.
Focul (35 min.).
Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos și des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viață ale oamenilor din zonă, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z în micul său atelier.
Lemnul (38 min.)
Subiectul filmului documentar este lemnul, materia care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile vechi de lemn cares e întâlnesc în Ținutul Buzăului.
In fire. O vizitare în avanpremieră a expoziției artistei Victoria Zidaru – Sala Acvariu
Expoziția propune un discurs pentru întoarcerea la normalitate, verticalitate și firesc pornind de la simplitatea firului ca element constitutiv al întregii țesături materiale și spirituale din complexitatea existenței umane. Va fi folosit firul de in sau de cânepă, tors de bătrânele din Bucovina. Firul concret, raportat la viața de zi cu zi, practic, estetic – este elementul crucial în fundația construcției umane, de la îmbrăcăminte, la ustensile casnice și țesături decorative – compune ambientul cu care este înconjurat omul și trupul omului. Dincolo de concret, firul reprezintă legătura dintre om și Dumnezeu – firul ca instrument de rezonanță a conectării omului cu Creatorul său.
Atelierul de hârtie manuală cu Răzvan Supuran – vizită și demonstrații
Haideți să învățați să faceți hârtie manuală! Într-un loc cu zâmbet și liniște. Un gest ecologic și cultural care se prinde firesc în pașii copilăriei. Deșeul de hârtie se mărunțește, se îmbăiază, se toacă, se combină cu apă. Rezultă pasta de hârtie care se scoate cu sita, se așterne pe pânză, se presează, se întinde, se usucă. Se întâmplă magia și se obține o nouă hârtie. Jocul facerii se schimbă mereu prin elementele care vor intra în hârtie: fire de iarbă, frunze, petale, flori, cafea, nisip, condimente, pânză de sac.
Animație muzicală cu Fanfara Zece Prăjini – în curtea muzeului
Satul Zece Prăjini din județul Iași a ajuns faimos în lume prin numeroasele sale fanfare care animau pe vremuri petrecerile locale, dar care acum concertează și pe scenele internaționale. Ciocârlia, Speranța, Shukar sunt câteva nume care apar pe afișele festivalurilor de world-music de pe întreg mapamondul. Firește, activitatea concertistică din ultimele două decenii a influențat muzica fanfarelor, dar noi am ales, din această localitate, un mic grup de muzicieni care se apropie, prin stilul de interpretare, de cântările mai vechi ale regiunii. Prin urmare, sunteți invitați să ascultați o mică fanfară, ai cărei membri cântă de zeci de ani la nunțile și petrecerile rurale. Fanfara va cânta hore, sârbe, bătute, geamparale, marșuri și cântece.
Intrarea este liberă.
