Muzeul Național de Istorie a României expune cu prilejul celebrării Unirii Principatelor – la 24 ianuarie – una dintre capodoperele aflate în patrimoniul său, lucrarea pictorului Theodor Aman „Proclamarea Unirii”, cea mai reprezentativă creație plastică ce are ca subiect Unirea Principatelor Române din 1859.

Capodoperă a patrimoniului național și universal și simbol al Unirii Principatelor, lucrarea lui Theodor Aman va fi expusă în Sala Lapidarium a muzeului, în perioada 20 – 30 ianuarie 2022.

De asemenea, luni 24 ianuarie 2022, Muzeul Național de Istorie a României va fi deschis pentru public, conform programului obișnuit de vizitare (09:00-17:00, cu ultima intrare la 16:15), iar accesul va fi gratuit pentru toate categoriile de vizitatori. Vizitarea se face în conformitate cu normele sanitare aflate în vigoare.

Unirea Principatelor a fost unul dintre momentele fundamentale ale istoriei României, gândită de frunțașii politici din cele două țări române: Țara Românească și Moldova și realizată, printr-un artificiu politic și anume alegerea unui singur domn în ambele principate, la Iași la 5 ianuarie și apoi la București la 24 ianurie 1859, dovadă a dorinței de unire. Colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost cel prin care s-a realizat unificarea celor două state române, rămânând în istorie ca domnul Unirii.

Reprezentanții celor două principate, adunați în Adunările Elective, au înțeles că trebuie să înlăture orgoliile, interesele personale, pe cele politice și economice și că se află în fața unui moment istoric pentru națiunea română, moment în care alegeau liber, fără ingerințele directe ale Marilor Puteri, un domn pământean. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a început lungul proces de unificare statală și împlinirea unui deziderat de veacuri al națiunii române.

Theodor Aman (1831-1891) a fost primul artist român modern, întemeietor al Școlii Române de Arte Frumoase și cel care a creat o serie de lucrări istorice de mare valoare.

Lucrarea „Proclamarea Unirii” a fost finalizată în anul 1861, la doi ani de la unire, fiind inspirată dintr-o planșă tipografică cu portretele deputaților aleși în Adunarea Electivă a Țării Românești, planșă editată de D.I. Cerbureanu la scurt timp după actul istoric din 24 ianuarie 1859, dar a avut și alte informații și surse de inspirație.

Aman a pictat cele 61 de personaje ale compoziției sale în jurul a trei mese acoperite cu catifea roșie. Figurile personajelor sunt realizate în detaliu, ceea ce a făcut posibilă indentificarea marii majorități de către dr. Cornel-Constantin Ilie, studiu publicat în seria Capodopere ale Muzeului Național de Istorie a României, volumul din anul 2019.

Cu talent și măiestrie scena alegerii pare în mișcare, personajele sunt în picioare, discută, scriu liste, se bucură, aclamă sau dimpotrivă sunt așezate, resemnate. Fiecare portret înfățisează o stare de spirit, iar pe singura fereastră deschisă a sălii pătrund strigătele mulțimii adunate în fața Palatului Mitropoliei, locul de întâlnire a Adunării Elective de la București. Părintele Mitropolit Nifon, președintele Adunării proclamă alegerea domnului Țării Românești cu unanimitatea voturilor exprimate, în persoana domnului Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.

Opera de artă „Proclamarea Unirii” va fi accesibilă publicului până la sfârșitul lunii ianuarie, de miercuri până duminică, între orele 09:00-17:00.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.