Testele rapide sunt luate în calcul oficial pentru diagnosticarea COVID-19 |

Testele rapide sunt luate în calcul oficial pentru diagnosticarea COVID-19

Share Button

Testele rapide făcute în spitale sunt recunoscute oficial pentru diagnosticarea infectării cu COVID-19. Aceste teste vor intra şi în bilanţul zilnic de la ora 13.00, conform Digi24. Procedura nu este însă definitivată și nu știm când vor fi luate în calcul în raportările zilnice privind îmbolnăvirile, potrivit Antena3.ro.

Luni au fost actualizate definițiile de caz pentru coronavirus fiind definite categoriile care trebuie testate de cel puțin 2 ori pe lună.

Conform definiţiei de caz actualizate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, infectarea cu COVID-19 poate fi diagnosticată oficial şi cu teste rapide.

Astfel de teste existau deja în unităţile de primiri-urgenţe ale spitalelor, însă rezultatul lor trebuia confirmat şi cu un test RT -PCR.

Potrivit INSP, testul antigen trebuie efectuat în cel mult 5 zile de de debutul simptomelor sau cel mult 7 zile de la contactul direct cu o persoană infectată.

Potrivit Digi24.ro, testele rapide făcute acasă nu sunt considerate diagnostic oficial. În această categorie intră doar testele rapide făcute în unităţile sanitare.

Medicii îi încurajează pe cei care folosesc astfel de teste, iar rezultatul este pozitiv să anunțe autoritățile.

“Unele teste antigenice au o acuratețe destul de bună, se apropie de PCR, doar că pentru asta ar trebui să fie și surse credibile. Când le luăm din mediul online e greu de spus. În primul rând nu putem verifica sursa. În plus, contează și cum facem aceste teste – sunt niște manevre, nu sunt complicate, dar trebuie făcute corect, pentru a avea și un rezultat care să fie corespunzător. Legat de cei care au un rezultat pozitiv, cred că ar trebui să știe că în momentul de față nu există nicio obligativitate de a fi internat și că dacă ai o formă ușoară sau o formă asimptomatică ce nu necesită internare poți să rămâi în izolare acasă fără să fie necesar absolut nimic în plus. E important să te izolezi în raport cu ceilalți ca să nu transmiți”, a declarat, la Antena 3, Adrian Marinescu, medic infecționist la Institutul “Matei Balș”.

Raed Arafat a recunoscut la Antena 3, că autoritățile nu mai cunosc situația reală în ceea ce privește rezultatele testelor COVID-19, pentru că mulți români își fac teste rapide, singuri, acasă.

“Acestea trebuie sa fie aspecte pe care le analizeaza colegii de la Ministerul Sanatatii si sa vada care vor fi modalitatile prin care sa re raporteze pentru cei care fac testele acasa si care le fac singuri, nu cei care fac testele rapide la UPU sau in alta parte. Cu siguranta o sa se uite la aceste aspecte colegii de la Ministerul Sanatatii sa vada cum mai putem obtine date de la cei care se testeaza.” a spus Raed Arafat.

“Este clar că în România în momentul de față, noi nu mai știm situația reală și ceea ce s-a întâmplat în săptămânile anterioare când într-un mod pasiv s-a ajuns la neglijarea recoltării de probe de la persoanele simptomatice (…) nu cred că a fost o idee foarte bună, chiar dacă ea a dus la o scădere teoretică a numărului de cazuri în România.” a spus, la rândul său, și Dr. Rafila.

Institutul Național de Sănătate Publică a actualizat, luni, definiţiile de caz pentru coronavirus. Noile reguli prevăd 14 categorii de persoane care trebuie testate. Persoanele instituționalizate asimptomatice trebuie testate de două sau patru ori pe lună.

Ce înseamnă „suspect” de coronavirus

INSP consideră caz suspect orice persoană cu tuse, febră, scurtarea respirației și debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei.

Cazurile sunt împărțite în: posibil – orice persoană care întrunește criteriile clinice (tuse, febră, scurtarea respirației și debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei), probabil – orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic (evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19), confirmat – price persoană care întrunește criteriile de laborator (detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică).

Cine este contact direct

Contactul direct este definit ca persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19, persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere

de mână fără igiena ulterioară a mâinilor), persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă), persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute, persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri, persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție, potrivit Mediafax.

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecție corespunzător și a respectat distanțarea fizică nu este considerată contact direct.
Categorii de persoane pentru care INSP recomandă testarea:

Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz
Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare
Contacți direcți ai cazurilor confirmate
Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval
Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplasează de la centrul de transplant în centrele de prelevare – la fiecare 2 săptămâni
Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital
Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie: Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei
Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei
Însoțitorii pacienților copii de la punctele 6., 7. și 8.
Pacienți hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună / Pacienți hemodializați asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele
Persoane instituționalizate asimptomatice, inclusiv pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior. În acest caz, INSP recomandă testarea de două ori pe lună cu teste RT-PCR sau de patru ori pe lună cu test rapid antigenic.
Personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare
Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice
Personal medico-sanitar și auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 5-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Ministerele cu rețea sanitară proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul propriu, în funcție de specificul activității.

În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

Share Button

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *