Stam bine: consumul de droguri la elevii de 16 ani, sub media europeana

droguriConsumul experimental de droguri în rândul elevilor de 16 ani este situat sub media europeană, potrivit rezultatelor ultimului studiu ESPAD, realizat de Agenția Națională Antidrog în anul 2015, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale – partener activ în derularea acestui tip de studii, în România, informează un comunicat de presă al ANA.

Astfel, în ceea ce privește prevalența de-a lungul vieții a consumului oricărui tip de drog ilicit, România ocupă locul 24 din cele 37 de țări europene care au participat la studiul ESPAD 2015.

“Consumul de droguri ilicite rămâne stabil în rândul elevilor de 16 ani. Urmând tendința europeană, și la nivel național consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții, conform metodologiei internaționale a studiului ESPAD, rămâne stabil, înregistrând valoarea de 10,9%. Acest tip de consum este mai mare în rândul băieților — 13,6%, față de 8,4%. Dacă ne referim la drogurile ilicite incluse în studiul desfășurat în România, atunci consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții este de 15%”, se arată în comunicatul ANA, citat de Agerpres.ro.

Dintre drogurile ilicite studiate, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis — 8,1%, urmat de noile substanțe psihoactive (NSP) cu 5,1%, solvenți/ substanțe inhalante cu 3,6%, cocaină cu 3,3%, LSD sau alte halucinogene — 2,4%, ecstasy — 2,1%, heroină — 1,7%, ketamină — 1,8%, droguri injectabile — 1,3%, crack — 1,2%, amfetamine—1,1%, ciuperci halucinogene — 1,2%, metamfetamine — 1% și GHB — 1,1%.

Comparativ cu valorile medii europene, consumul de canabis/ hașiș în rândul elevilor de 16 ani din România este de două ori mai mic (de-a lungul vieții: 8,1% față de 16,5%; în ultimul an: 6,1% față de media europeană în valoare de 13,1%; în ultimele 30 zile: 2,9%, față de media europeană în valoare de 6,8%).

Astfel, 5,1% dintre elevii de 16 ani incluși în eșantion au experimentat consumul de NSP, acest tip de consum menținându-se la același nivel ca și în studiul anterior, când a fost pentru prima dată măsurat. Pentru consumul în ultimul an, 3,1% dintre persoanele intervievate au declarat consum de NSP, fiind în scădere față studiul anterior, când a fost observată o valoare de 4,2%.

Ca și la nivel european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor. În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7% dintre adolescenți, fiind peste media europeană de 2,2%.

Cel mai mare procent de adolescenți care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante — 1,8%, din totalul respondenților. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenții care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile — 1,4%, iar pe locul al treilea, se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanțe psihoactive (NSP) — 1,3%.

Percepția unui risc ridicat în cazul unui consum experimental (o dată/ de două ori), pentru drogurile de tipul canabis, amfetamine, ecstasy sau NSP, variază între 30,4% și 37,5%. Comparativ cu studiul anterior, se remarcă o percepție mai bună asupra riscurilor consumului experimental de NSP, proporția celor care atribuie riscuri ridicate unui astfel de consum fiind de 28% în 2015, față de 30,8% în 2011. În schimb, pentru celelalte tipuri de droguri, adolescenții consideră în proporții mai mici că ar exista riscuri ridicate în cazul unui consum experimental de: canabis — scădere de la 46,1%, la 37,5%, ecstasy — scădere de la 39,2% la 30,4%, amfetamine — scădere de la 44,3% la 37,1%.

În ceea ce privește consumul regulat de droguri, adolescenții atribuie cele mai ridicate riscuri consumului de NSP — 60,4%, respectiv consumului de canabis — 60,2%.