Romania este singura tara din UE care si-a inrautatit indicatorii de saracie a copiilor

Romania este singura tara din UE care si-a inrautatit indicatorii de saracie a copiilorFederația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil a organizat conferința „Dialogul de polici publice pentru dezvoltarea de servicii sociale proactive pentru  copil și familie” prilejuită de finalizarea proiectului „Dezvoltare strategică pentru apărarea drepturilor copilului”. La eveniment au praticipat toți actorii principali în protecția copilului și a familiei pentru a încerca mutarea accentului obiectivelor de protecție a copilului spre sprijinirea familiei prin servicii sociale adecvate, pentru a-și crește, ingriji și educa copiii și, acolo unde nu este posibil și crearea unui mediu familial pentru copiii asistați în sistemul public.

Dezinstituționalizarea copiilor și asigurarea dreptului egal la servicii sociale pentru copiii vulnerabili sunt deziderate ale sistemului de protectie a copilului în Romania, apreciat ca fiind unul foarte avansat în regiune. Cu toate acestea, la sfârşitul lunii iunie, erau 58.013 copii în sistemul de protecţie specială, conform  datelor prezentate de ANPDCA. Pentru acești copii familia este un vis, copilăria o sintagmă, iar fericirea un lucru la care de cele mai multe ori le este teamă să se gândească.

Peste o treime din copiii României trăiește în sărăcie. Opt minori din o sută trăiesc în România la nivelul de “sărăcie severă”, cu mai puțin de 15 lei pe zi, potrivit UNICEF. 40% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială (al doilea cel mai mare procent din UE, 28%) în timp ce 29% din populație trăiește în sărăcie extremă.

România este singura țară care și-a înrăutățit indicatorii de sărăcie a copiilor, de la 50% la intrarea în EU în 2007 la 51% în 2014, față de Bulgaria care plecase de la 61% și a ajuns la 45% (Eurostat). Un procent de 48.5 din copiii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, după datele Eurostat, ceea ce înseamnă că România este pe locul doi în întreaga Europa. Cei mai vulnerabili și expuși sărăciei și marginalizării sunt copii din mediul rural și copiii romi.

Rezoluţia Parlamentului European din 24 noiembrie 2015 referitoare la reducerea inegalităților, în special a sărăciei în rândul copiilor cere statelor membre o mai mare transparență și stabilitea unor ținte anuale mai clare pentru combaterea sărăciei copiilor (care să fie monitorizare anual) prin asigurarea accesului gratuit și universal al copiilor la servicii de bază, inclusiv prin acorduri clare cu “entitățo sau instituții” care pot contribui la reducerea sărăciei, asigurarea drepturilor copilului, inclusiv a dreptului la participare.

Dacă aproximativ 1.260.000 de copii din România trăiesc în sărăcie, dintr-un total de aproape 3.800.000 și numai 58.013 copii beneficiază de măsuri de protecție specială în sistemul public, conform statisticilor ANPDCA, la sfârșitul lunii iunie 2015, atunci peste 95% din copiii care trăiesc în sărăcie au nevoie de servicii sociale și nu beneficiază de acestea în sistemul public.

La sfârşitul lunii iunie 2015, 58.013 de copii beneficiau de o măsură de protecţie specială, conform  datelor prezentate de ANPDCA. Pentru acești copii soluția permanentă – familia – este un vis, copilăria o sintagmă, iar fericirea un lucru la care de cele mai multe ori le este teamă să se gândească.

Asigurarea accesului la servicii sociale de calitate, asigurarea serviciilor de prevenire și intervenție timpurie, accelerarea dezinstituționalizării și orientarea către familie și comunitate a serviciilor, asigurarea dreptului egal la servicii sociale pentru copiii vulnerabili sunt deziderate ale sistemului de protecție a copilului în România, apreciat ca fiind unul foarte avansat în regiune. În realitate este nevoie de plan concret de acțiuni și măsuri, de coalizarea forțelor statului, autorităților centrale și locale, organizațiilor internaționale, instituțiilor europene, societății civile și întregii comunități. Dezbinarea și transferul problemelor de la o instituție la alta, de la un actor la altul nu fac decât să sacrifice zecii de mii de vieți.

În domeniul protecţiei copilului, FONPC şi-a conturat rolul de partener – vizibil, de încredere şi cu expertiză – atât al autorităţilor publice naţionale, cât şi al mass-mediei. Federaţia este o reţea puternică cu 83 de organizaţii neguvernamentale membre, care răspunde prin programele implementate nevoilor a peste 60.000 de beneficiari. Astfel, dezvoltarea capacităţii FONPC și a membrilor săi de a organiza proiecte și programe avand ca temă centrală promovarea şi respectarea drepturilor copilului, contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea generală a sectorului ONG în România.

În acest context, proiectul „Dezvoltare strategică pentru apărarea drepturilor copilului” implementat de de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale Pentru Copil în parteneriat cu Fundaţia Parteneriat pentru Dezvoltare Locală, în perioada 15 martie 2014 -30 noiembrie 2015 și a avut ca scop creşterea performanţelor organizaţionale atat pentru FONPC cat și pentru ONG-urile membre ale FONPC.

Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul programului Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro). Bugetul proiectului este de 184.531,00 Euro, din care 147.108,11 Euro finanţare nerambursabilă, restul sumei fiind acoperita prin contribuţia FONPC şi a partenerului FPDL.

Dezvoltarea Organizațională a ONG-urilor active în domeniul protectiei drepturilor copilului este una din priorităţile cele mai importante şi mai provocatoare ale proiectului. Pe parcursul celor 20 de luni în care a fost implementat, proiectul a oferit suport pentru dezvoltarea organizaţională atât a Federației cât și pentru 30 de organizaţii neguvernamentale membre FONPC cu scopul de a reprezenta într-un mod mai eficient beneficiarii săi şi interesele lor, de a îmbunătăţi gestionarea internă, sistemele de management aplicate şi viabilitatea financiară a organizațiilor.

Proiectul a plecat de la nevoia identificată de către echipa FONPC, Consiliul Director, membrii FONPC şi stakeholderi externi de a avea, pe de o parte, o imagine reală şi structurată a capacităţii organizaţionale a Federaţiei de a răspunde intereselor şi solicitărilor membrilor săi în acord cu misiunea şi viziunea sa, şi, pe de altă parte, de a realiza o analiză transparentă a potenţialului ONG-urilor membre de a interveni în monitorizarea, evaluarea şi ameliorarea politicilor publice şi de a furniza servicii de calitate copiilor și familiilor.