Toată lumea este de acord cu faptul că sportul înseamnă sănătate. Dar dincolo de acest truism, dincolo de această sintagmă pe care de multe ori o luăm de-a gata uitând să o asimilăm cum se cuvine, sportul înseamnă mult mai mult. În special pentru cei tineri.
Literatura de specialitate a ultimilor ani abundă în informaţii referitoare la beneficiile fizice şi psihologice, cognitive şi comportamentale, generate de practicarea unui sport. Studii recente au demonstrat că sportul joacă un rol important în dezvoltarea copiilor noştri prin – atenţie! – îmbunătăţirea performanţelor academice, creşterea încrederii de sine şi scăderea problemelor comportamentale.
Cu alte cuvinte, sportul construieşte caractere şi dezvoltă tineri curajoşi, încrezători, sociabili, disciplinaţi, tineri care învaţă să câştige, dar şi să piardă cu demnitate şi fair-play, abilităţi care îşi găsesc ulterior expresia în vieţi frumoase şi împlinite.
Cu toate acestea, în ultimii ani, studiile arată că românii se implică din ce în ce mai puţin în activităţi sportive, indiferent de natura acestora. Aceeaşi atitudine au îmbrăţişat-o şi copiii, principala cauză fiind lipsa orelor suficiente de educaţie fizică desfăşurate la şcoală.
În şcolile din România, orele de sport sunt sub media ţărilor din Uniunea Europeană. Astfel, elevii din clasele 1-7 fac 2 ore de sport pe săptămână, elevii de clasa a 8-a fac 1 sau 2 ore de sport pe săptămână (în funcţie de profil), iar elevii din clasele 9-12 fac doar o oră de sport pe săptămână. Acest lucru este cauzat nu doar de programa şcolară, ci şi de lipsa sălilor de sport. Astfel, în Bucureşti, 7% din cele 400 de şcoli nu au săli de sport unde elevii şi profesorii să îşi desfăşoare activitatea.
Jumătate dintre elevii din România au scutire la orele de sport, astfel 43% dintre copii nu practică nicio activitate sportivă, şi doar 14% practică sport în afara orelor de educaţie fizică desfăşurate la şcoală, potrivit unui studiu realizat de editura Preda Publishing.
Consecinţele lipsei sportului la copii sunt cât se poate de serioase. Obezitatea a devenit factor de risc în 3 din 4 boli, iar 1 din 2 copii are probleme cu greutatea corporală, numărul acestora crescând cu 18% în ultimii zece ani. Mai mult, 8 şcolari din 100 sunt supraponderali, adică au o greutate cu 20% mai mare faţă de cea normală.
