ALINA STOICA, terapeut nutritionist… inainte de toate femeie, sotie, mama a trei copii, toate acestea impletindu-se armonios in viata ei.
Cei trei copilasi au invatat-o in raset si planset sa iasa din eterul efemer al perceptiilor lumii despre tot si despre nimic.
Inca de la prima ora de chimie din scoala generala si-a propus sa studieze rolul alimentului la nivelul organismului uman, sa inteleaga importanta nutrientilor in buna dezvoltare a copiilor, sa inteleaga de ce unii copii sunt sanatosi, in timp ce altii petrec foarte mult timp in spitale.
Absolventa a Facultatii de Chimie din cadrul Universitatii Bucuresti, specializarea Biochimie, pasionata de cercetarea stiintifica si de aplicarea fundamentelor teoretice in fiecare molecula a vietii, timpului si spatiului, a scos usor scena cu cei doi cercetatori din tabloul prafuit si a animat-o intr-un lung metraj, la unul dintre episoade fiind si in momentul de fata.
Avem nevoie de mancare sanatoasa, de suflet si de bun gust. Din cauza unor experimente ale biochimiei, hrana s-a artificializat, dar EA a revitalizat nuantele stiintei in hrana care ne tine-n sanatate si in sanatatea care ne tine-n viata.
Realizand care sunt proportiile crizei nutritiei in randul copiilor din Romaniaa dezvoltat un concept unic, prin care isi propune conturarea unei educatii asupra valentelor alimentatiei in sanatatea fizica, emotionala si intelectuala.
Ceea ce mancam ne influenteaza in mod direct starea noastra de sanatate, dispozitia, energia, predispozitia catre anumite simptome sau afectiuni, precum si capacitatea de concentrare, invatare, somnul, capacitatea de vindecare.
Licentiata in biochimie (promotia 2005), calificata si specializata in Nutritie, dietetica si Stil de viata, membru al Ordinului Practicienilor de Medicina Complementara din Romania, masterand in Nutritie si Siguranta Alimentara in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila, membru in proiectele de cercetare stiintifica in domeniul alimentelor organice,Vicepresedinte Bio Romania – Departamentul Educatie Nutritionala, are ca misiune realizarea legaturilor covalente intr-o dinamica proteica a stiintei, cunoasterii, constiintei, nevoilor de sanatate si stil de viata.
Este fondatoarea conceptului NUTRIBALANCE (www.nutribalance.ro)… e in natura ta, are o expertiza internationala, este dezvoltator al aplicatiei Nuticia – Alimentatia bebelusului.
Colaboreaza cu gradinite, scoli, in vederea realizarii meniurilor si anchetelor alimentare, cu clinici si cabinete de pediatrie, cu Stejarii Country Club, cu Centrul Medical Naturalia (cu profesorul Doctor Pavel Chirila), cu clinica Fito Plus Med.
In aceasta formula de viata graviteaza cu misiunea si pasiunea ei.
Intr-un interviu acordat http://www.doxologia.ro, Alina Stoica a raspuns la o serie de intrebari despre mancare sanatoasa, de suflet si de bun gust, intr-un cuvant despre healthy lifestyle.
1. Potrivit foarte multor statistici, un copil din doi are probleme cu greutatea corporala. In Uniunea Europeana 14 milioane de copii sunt supraponderali si numarul lor creste anual cu 400.000. Care credeti ca este princiapala cauza – lipsa de atentie a parintilor in alimentatia copiilor, comunitatea care ii determina pe cei mici sa copieze comportamente gresite, scoala care nu pune mare accent pe educatia nutritionala?
Desi suntem preocupati de viata armonioasa si de alimentatia echilibrata, realitatea este ca traim intr-o stare de resemnare asumata. Problema sanatatii copiilor, din punct de vedere fizic, emotional si mental, ar trebui sa fie principala preocupare a parintilor. Nutritia trebuie perceputa ca determinantul starii de sanatate, iar sanatatea este bogatia de prim rang a omului.
Raportandu-ne la supraponderabilitatea copiilor, trebuie mentionat faptul ca circuitele neuronale responsabile de preferintele alimentare ale copiilor sunt formate in timpul sarcinii. De cele mai multe ori sarcina este perceputa, in mod gresit, ca o perioada de rasfat culinar, predominand excesele alimentare.
Responsabilitatea principala in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa a copiilor revine familiei, care intervine in mod direct de la primul strop de gust de dupa laptic (prima lingurita de mancare din etapa diversificarii).
Obiceiurile alimentare adoptate de familie sunt transmise copilului, educatia nutritionala incepand practic inca din primul an de viata.
In cadrul familiilor cu o cultura de viata, implicate in cresterea si educarea copiilor, se contureaza principii sanatoase, prin intermediul carora copiii devin constienti de impactul alimentelor asupra evolutiei organismului.
La polul opus sunt parintii care nu pot face pentru copii ceea ce nu pot face pentru ei insisi. In aceasta categorie se inscriu parintii care nu acorda importanta alimentatiei, pentru care alimentul este un viciu, fiind perceput din punct de vedere cantitativ, si nu calitativ.
Adesea parintele contemporan este vulnerabil la oferta informationala cu privire la alimente. El se hraneste mai mult cu informatia strict comerciala despre aliment decat cu alimentul in sine.
Problema supraponderabilitatii copiilor este legata atat de factori nutritionali (abuz, excese, recompense alimentare), cat si de factori psihologici (de exemplu: alimentatia pe fond emotional).
Personal, consider ca este important triunghiul de legatura: familie – societate – scoala, in care atentia trebuie centrata asupra copilului.
Asupra unui copil care are o educatie conturata in ceea ce priveste rolul alimentului in organismul uman comunitatea nu isi poate pune amprenta.
Copilul ajunge in scoala vulnerabil sau nu, iar scoala din dezinteres fata de educatia nutritionala alimenteaza aceste vicii alimentare, daca exista.
Corectia supraponderabilitatii inca din copilarie reduce riscul instalarii bolilor cardiovasculare si metabolice la adult.
2. Cum ar trebui sa arate ratia zilnica a unui scolar? Cate calorii, ce alimente recomandati si in ce cantitate?
Alimentatia scolarului trebuie sa fie cat mai variata, sa includa o paleta cat mai larga de alimente.
Aportul de nutrienti pentru un scolar trebuie sa acopere necesarul pentru crestere si dezvoltare, fiind mai ridicat, raportandu-ne la un adult:
• Necesarul energetic se calculeaza dupa formula:
NE= 1000+100 x varsta (ani)
De exemplu, pentru un copil de 6 ani aportul caloric trebuie sa fie de 1600 kcal/zi, structurat astfel:
– Cereale integrale: 5 portii/zi;
– Legume;
– Fructe;
– Lapte si produse lactate;
– Surse de proteina (alimente bogate in proteine, de origine vegetala sau animala): carne, peste, oua.
3. Vorbiti mult despre biochimie. Daca ar fi sa descompunem alimentele in produsi de baza (proteine, glucide, grasimi), care ar trebui sa fie proportia corecta in fiecare zi?
Cand se vorbeste despre nutritie de cele mai multe ori se pune accentul pe macronutrienti (proteine, glucide, lipide, fibre si apa).
Nutrientii sunt intr-adevar mesaje in limbaj chimic, si anume:
• proteinele reprezinta biblioteca informationala a organismului;
• lipidele sunt mesaje de tip metabolic destinate schimbarilor de stare (hiperactivitate, aparare, activitate);
• glucidele nu sunt produse de organism, sunt mesaje de oferta energetica, specifice unor procese.
Aportul alimentar trebuie sa asigure un echilibru intre nutrienti, si anume: 15-18 % proteine, 25-30% lipide si 55-60% glucide. Necesarul de lichide este de 80 ml/ kgcorp/zi.
4. Uneori parintii se confrunta cu refuzuri atunci cand vine vorba despre unele alimente. Cum ii invatam pe cei mici sa manance corect?
Una dintre cele mai frecvente intrebari care-mi sunt adresate din partea parintilor este cum sa faca fata unor copii mofturosi.
Scenariul in care intervine copilul mofturos apare de regula in perioada eruptiei dentare, cand de regula, din cauza disconfortului de la nivelul gingiei copilul refuza anumite alimente.
Mama sau persoana care ingrijeste copilul, de teama de a nu ramane copilul nemancat ii ofera un biscuitel, un fursec, un produs de patiserie, considerand ca este o exceptie. De fapt, nu se urmareste solutia pe termen lung, ci rezolvarea situatiei de moment.
Alegerile sanatoase trebuie facute indiferent de circumstanta, iar copilul nu trebuie sa invete ca o masa refuzata se transforma intr-un rasfat culinar cu produse dulci, de obicei (cu incarcatura calorica, dar sarace in nutrienti).
Copiii mofturosi trebuie sa beneficieze de multa rabdare din partea persoanei care ii hraneste, trebuie sa primeasca iubire si afectiune in mod neconditionat. Din pacate sunt persoane care isi ameninta copilul ca pleaca daca nu termina toata supa, se supara daca nu papa tot orezul…astfel se instaleaza teama de abandon.
De asemenea cearta, critica cu privire la consumarea intregii cantitati de mancare pot crea resentimente fata de anumite alimente, tulburari de tip alimentar (anorexie).
5. Sunteti mama a trei copii. Cum arata regimul lor alimentar?
Ii multumesc lui Dumnezeu ca am fost binecuvantati cu 3 copii sanatosi (6 ani, 3 ani si 10 luni, 1 an si 10 luni), pe care i-am invatat inca de mici ce reprezinta echilibrul alimentar, care este diferenta intre nevoi si pofte alimentare.
Ma bucur ca inteleg si chiar transmit mai departe informatii cu privire la alimentatia sanatoasa (atrag atentia persoanelor care consuma bauturi racoritoare si alimente intens procesate, pregatesc experimente interesante pe care le pun in practica la gradinita sau scoala, verifica informatiile nutritionale pe etichetele alimentelor).
In structurarea meniului copiilor pun accentul pe calitatea alimentelor si nu pe cantitate.
Mancarea se pregateste zilnic in casa, astfel incat sa avem control asupra continutului ingredientelor, precum si a calitatii acestora.
Meniul unei zile din viata micutilor poate fi organizat astfel:
Mic dejun: 1 felie de paine integrala cu pasta de avocado, masline, rosii cherry.
Gustare: ¼ rodie, 2-3 lingurite de fructe deshidratate (goji, merisoare, stafide).
Pranz: supa de linte si dovlecel.
Peste la cuptor cu piure de conopida si cartof dulce.
Gustare: 3-4 nuci, 1 lingurita de seminte de in si susan, 1 mar
Cina: tarta de mei, mar copt si staffed
6. Exista alimente care ajuta performantele intelectuale? Care sunt acestea si cum ar trebui introduse in hrana copiilor?
Alimentatia sanatoasa are un rol deosebit de important in ceea ce priveste dezvoltarea armonioasa a copilului, dar accentul trebuie pus pe acest aspect inainte de a fi conceput copilul. Alimentatia mamei in timpul sarcinii joaca un rol esential.
Nu putem vorbi despre un aliment minune, deoarece vor fi persoane dezamagite de intarzierea aparitiei rezultatelor si vor adopta obiceiuri alimentare nesanatoase.
Pentru o buna dezvoltare a creierului trebuie sa consumam zilnic alimente din toate categoriile, si anume:
• Cereale integrale;
• Legume (spanac);
• Leguminoase (linte, mazare, naut, fasole);
• Fructe (in special fructele de padure);
• Lapte si produse lactate;
• Carne si produse din carne (in special pestele bogat in omega -3 si omega -6);
• Oleaginoase si seminte (nuci, caju, migdale, seminte de in, seminte de chia).
In ceea ce priveste performanta intelectuala, importanta este si structura genetica, modul in care este stimulat copilul inca din primele zile.
Imi doresc sa fac aceasta precizare deoarece am intalnit parinti care pana la varsta de 1 an nu au stimulat psiho-motor copilul, desi puneau accentul pe o alimentatie sanatoasa. Bineinteles ca rezultatele intarziau sa apara.
7. Ce aliment considerati ca ar fi indispensabil din meniul zilnic al oricarei persoane, fie copil sau adult?
Fructele si legumele trebuie sa fie nelipsite din alimentatia noastra de zi cu zi.
8. Daca ar fi sa pledati pentru introducerea nutritiei ca materie de studiu si in scoli, care ar fi prima lectie pe care le-ati oferi-o celor mici?
Pledez pentru introducerea orelor de educatie nutritionala in scoli, iar prima lectie as structura-o astfel:
• reguli de igiena personala;
• jocuri interactive prin intermediul carora sa facem cunostinta cu alimentele aferente principalelor categorii.
Anul acesta am sarbatorit Ziua Mondiala a Sanatatii in cadrul unei gradinite din Bucuresti, unde copii grupei mijlocii au fost fascinati de lumea legumelor si a fructelor.
Le-am pregatit insigne cu fructe si legume, personalizate, cu mesajul “Un copil sanatos este un copil fericit”, pe care le-au extras din cutiuta sanatatii (fiecare insigna avea reprezentat un fruct/ o leguma). Extragand insigna, fiecare copil prezenta alimentul pe care il regasea in imagine. Apoi, cele 2 grupe de copilasi: legumele si fructele au descoperit intr-un alt cufar al surprizelor magneti cu alimente vesele, cu ajutorul carora si-au construit piramida alimentara.
Astfel am discutat despre frecventa cu care consumam fiecare categorie de alimente…si distractia a continuat!
Educatia nutritionala va fi adaptata si personalizata pentru varsta fiecarui copil. Nu poate fi vorba de o abordare curriculara colectiva, vorba proverbului: Despre gusturi nu se discuta.
Inainte de Nutritie se vor aborda principiile Educatiei, acele principii consacrate de sute de ani. Studiind comportamentul uman este bine sa fim familiarizati cu patimile si virtutile umane.
Chiar in scrierile multor Parinti ai Bisericii, lacomia este cauza tuturor patimilor.
Deci ca prima abordare, indiferent de varsta, consider ca trebuie sa introducem copilul in lumea reala a alimentului, in lumea firescului.
Alina Stoica, terapeut nutritionist – http://nutribalance.ro/
