Partea intunecata a inceperii scolii: abandon, nescolarizare, costuri ascunse si subfinantare

Foto_A_Doua_SansaPeste 2,5 milioane de elevi încep luni cursurile. Dintre ei, conform calculelor organizației Salvați Copiii, circa 67.000 vor abandona școala până la finalul anului, îngroșând rândurile celor 260.000 de copii de vârstă școlară care nu sunt cuprinși în nici o formă de învățământ primar, gimnazial sau liceal. Cifre îngrijorătoare, care umbresc începutul de an școlar și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul sistemului educațional. Cum s-a ajuns la această situație?

„Abandonul școlar sau, mai rău, decizia de a rămâne în afara sistemului de învățământ sunt consecințe directe ale nivelului de trai. Or, așa cum arată raportul Sărăcia şi excluziunea socială a copiilor din Europa, publicat de organizația noastră în urmă cu trei luni, peste jumătate din copiii români sunt expuși riscului excluziunii sociale, România fiind, alături de Bulgaria, țara cu cei mai mulți copii săraci din UE. Așa-zisul sistem gratuit de învățământ îi respinge pe acești copii, impunându-le, pe ascuns, costuri imense familiilor, descurajându-i și privându-i, astfel, pe copii de șansa la educație”, afirmă Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România.

Potrivit unei cercetări efectuate de organizația Salvati Copiii în rândul a 600 de părinți și 300 de profesori, suma anuală necesară pentru susţinerea unui copil la şcoală era, la nivelul anului 2010, de 350 de euro (370 în mediul urban, 330, în cel rural). Studiul a mai arătat că pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de educaţia unui copil, exceptând plata personalului din învăţământ, părinţii sunt nevoiţi să aloce încă o dată şi jumătate suma alocată de statul român acelui copil. Astfel, deși în teorie învățământul este gratuit, costurile generate de aspecte indirecte, precum achiziția de rechizite, manuale sau uniforme sau achitarea fondului clasei, a taxelor de înscriere la concursuri şcolare și la diverse evenimente școlare, se pot dovedi, pentru părinţii din mediile defavorizate, o povară prea mare.

Așa se face că, anual, 2,65% din totalul elevilor din clasele 1-12 abandonează sistemul de învățământ[3]. Alții nu ajung niciodată pe băncile școlii: potrivit unei analize[4] realizate de organizația noastră la începutul acestui an, în 2012 existau 260.524 de copii cu vârsta între 7-17 ani (inclusiv) necuprinși în sistemul de educație, reprezentând 11% din totalul populației din această categorie de vârstă.

Trebuie menționat că, atunci când vine vorba de cifrele de școlarizare, toate datele furnizate de Institutul Național de Statistică sunt perimate, datând de cel puțin doi ani. Nu există date privind abandonul școlar, populația necuprinsă în sistemul de educație, nici măcar despre întreaga cohortă de elevi. Mai mult, ultimul raport privind starea învățământului din România, document publicat altădată anual de către Ministerul Educației, nu a mai apărut din 2011, exact anul în care intra în vigoare Legea Educației Naționale, care prevede obligativitatea prezentării anuale a acestui raport.

Soluții pentru cei peste 260.000 de copii rămași în afara sistemului

Ministerul Educației a demarat, în urmă cu peste zece ani, programul A Doua Șansă, menit să vină în sprijinul copiilor, tinerilor și adulților care nu au finalizat învățământul primar sau gimnazial, depășind cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare corespunzătoare acestor niveluri. Practic, în momentul de față, programele A Doua Șansă reprezintă una dintre puținele oportunități pentru persoanele care nu au finalizat învăţământul obligatoriu de a-și continua studiile. Cu toate acestea, o analiză realizată de Salvați Copiii la începutul acestui an relevă că în anul şcolar 2012-2013, doar 254 de şcoli derulau programe ADS, având 10.166 de cursanţi, dintre care doar 2.384 de minori.

Programul Salvati Copiii destinat re/integrării școlare a copiilor care au abandonat școala și neșcolarizați a demarat încă din 2001, având o abordare complexă care vizează atât intervenția educațională, cât și ameliorarea problemelor sociale cu care copiii și familiile se confruntă. Intervenția în comunitățile defavorizate, consilierea socială și sprijinul material (masă, rechizite și alte forme de sprijin în funcție de nevoi) sunt aspecte esențiale pentru integrarea și menținerea copiilor în școală. Anul trecut, 665 de copii au beneficiat de serviciile oferite în cadrul programului, iar 86% din ei și-au promovat examenele şcolare.

Pentru ca modelul Salvați Copiii să fie replicat la nivel național, precum și pentru a se asigura accesul la educație de calitate pentru toții copiii, inclusiv pentru cei mai vulnerabili dintre ei, guvernul ar trebui să aloce un buget suficient, de minim 6% din PIB, așa cum prevede în continuare Legea Educaţiei Naţionale (art. 8), în condițiile în care România rămâne statul care alocă cea mai mică sumă per elev din toată Uniunea Europeană.